UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

Description
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

Please download to get full document.

View again

of 12
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Nursing

Publish on:

Views: 2 | Pages: 12

Extension: PDF | Download: 0

Share
Tags
Transcript
  UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE FILOSOFIE  LUCRARE DE DOCTORAT Tema: Ideea de fericire în Etica Nicomahicã rezumat  Coordonator ştiinţific: prof. univ. dr. Nelu Bãnşoiu Doctorand: Purdel CarmenBC!E"TI  #$%$ CuprinsIntroducere : Perspectiva aristotelicã asupra fericirii (4} Capitolul I : Ideea de virtute la Aristotel (10) 1. Virtutea ca srcine(sursã) a fericirii (10)1.1.Virtuţi ale intelectului (1)1.. Virtuţi ale voinţei (14). !aracterul "un si acţiunea "unã (critica platonis#ului$ ideea de "ine) () .1. !ritica platonis#ului$ ideea de "ine (4} .. %inele$ ca scop supre# al actiunii (&4) &. 'ãreţia sufleteascã ( 1) &.1. ufletul aristotelic (1) &.. 'ãreţia sufleteascã (*) 4. Personalitatea #oralã$ ca #ãsurã a cãii de #i+loc (,)  Capitolul II : Ideea de fericire la Aristotel (-&) ericirea ca acţiune raţionalã 1./aţiunea ca sursa a acţiunii o#ului la Aristotel (-&)1.1. oţiunea de voinţã (-) 1.1.1. Voinţa ca dorinţã raţionalã (-,) 1.1.. /aţiune i dorinţã iraţionalã (*1) .1. /esponsa"ilitate i alegere deli"eratã (*4) .1.1. Intenţia (*2) .1..Alegerea deli"eratã (20) . ericirea i argu#entul funcţiei(20)&.!ondiţiile e3terioare ale fericirii desãv5rire #oralã i destin(10&)4. Viaţa speculativã ca ţel supre# (104). Viaţa fericitã (102)   Capitolul III : e#nificaţia concepţiei lui Aristotel despre fericire (11) 1. ericirea ca stare ce 6nsoţete practicarea virtuţilor (11). 7#ul ca principiu al acţiunilor sale (1)&. 7#ul$ fiinţã #oralã capa"ilã de acţiuni 6n vederea "inelui (1&&) Capitolul IV : Vi8iunea aristotelicã asupra fericirii (141)1. 9iferenţe la nivelul principiilor faţã de #arile curente de g5ndire din perioada elenisticã: stoicis#$ scepticis#$ epicureis# i faţã de fericirea 6n vi8iunea cretinis#ului pri#ar. (141). Vi8iunea aristotelicã asupra fericirii ca referinţã pentru teoriile #oderne i  post#oderne. (1,) .1. !onţinutul fericirii u#ane (1,) .. ericirea$ scopul supre# al vieţii o#ului (1,*) Încheiere : e#nificaţia concepţiei lui Aristotel despre fericire asupra vieţii u#ane (1-)1.ericirea specific u#an (1-).!onceptul de fericire aristotelic$ #odel de 6#plinire a u#anului(1--)&.Actualitatea concepţiei lui Aristotel despre virtute i fericire(1*0) Bibliografie (12-) Anexa 1: Alfa"etul grecesc (0*)  Sinteza tezei de doctorat1.Argument  !erinţa de a 6nceca sã deslui# co#ple3itatea vieţii #orale este deose"it de stringentã la 6nceputul acestui #ileniu. e aflã# intr;un #o#ent de reorientare istoricã i de profundã cri8ã #oralã a identitãţii u#ane. <ntruc5t pro"le#a fericirii este una din cele #ai i#portante pentru o#$ a# 6ncercat sã a"orde8$ 6n lucrarea de faţã$ pro"le#a relaţiei dintre raţiune$ virtute i fericire$ aa cu# apare ea$ &  6n vi8iunea lui Aristotel. !onsiderã# cã cercetarea acestei te#e va conduce la conclu8ii ce vor  putea oferi o 6ndru#are pentru cei ce 6ncearcã sã;i gãseascã dru#ul 6n viaţã$ 6n lu#ea 6n care trãi#. e#nificaţia te#ei a"ordatã 6n aceastã lucrare$ constã 6n faptul cã ti#pul pe care 6l trãi# tre"uie sã;l ridice pe o# la aflarea cãilor de acces cãtre fericire. Aceasta i#plicã pre8enţa idealurilor 6nalte$ #enite sã nete8eascã asperitãţile din natura o#ului i$ 6n acelai ti#p$ pre8enţa #i+loacelor pentru atingerea fericirii. /econstrucţia unui ase#enea univers i#pune cu necesitate  pre8enţa unor personalitãţi active$ capa"ile de acţiune. !rede# cã ase#enea e3igenţe le refor#ulea8ã epoca 6n care trãi#. 9e aceea$ considerã# cã vi8iunea filosoficã a lui Aristotel$ referitoare la fericire prin virtute$ acţiune i raţiune$ repre8intã un punct de referinţã fãrã de care nu pute# clãdi o concepţie despre fericire. =ucrarea de fata incearcã sã aducã unele clarificãri pentru o #ai "unã 6nţelegere a vieţii #orale. .Structura tezei  <n aceastã perspectivã ! "n primul capitol $  Ideea de virtute la Aristotel  $   a# pre8entat virtutea ca srcine si sursã a fericirii$ i caracterul "un i acţiunea "unã. 9e ase#enea ne;a# referit la #ãreţia sufleteascã si la personalitatea #oralã$ ca #ãsurã a cãii de #i+loc. Virtutea este definitã de Aristotel ca fiind aptitudinea c5tigatã prin e3erciţiu$ aadar aptitudinea de a acţiona 6ntotdeauna confor# cu raţiunea$ ceea ce 6nsea#nã a ţine #ereu calea de #i+loc$ calea 6ntre e3tre#e. Virtutea este o acţiune de voinţã fãcutã cu precugetare. >ste o acţiune li"erã$ precugetatã i constã 6n pãstrarea dru#ului de #i+loc. >ste dru#ul 6ntre douã e3tre#e$ 6ntre #ult i prea puţin$ ce nu #ai sunt virtuţi ci lipsuri pentru o#. 9e ase#enea$ virtutea constã 6n pãstrarea dru#ului de #i+loc$ ales de raţiune 6n #od li"er$ 6n ur#a unui discernã#ant. Virtutea  pretinde un discernã#5nt 6nainte de sãv5rirea faptei. Aristotel spune c toate lucrurile sunt create cu un anu#it scop ( telos ). %inele ( tagathon ) i reuita ( ēu ) care constituie acest scop$ sunt date de funcţiile proprii lucrurilor. In ca8ul o#ului funcţia proprie este definit drept ?activitatea sufletului confor# cu raţiunea@. %inele o#ului va consta 6n "una 6ndeplinire a funcţiei proprii. Prin aceasta 6nţelege# o ?activitate confor# cu virtutea@. Astfel$ "inele o#ului const 6n ?activitatea sufletului confor# cu virtutea sa@. %unãtatea caracterului nu este nici naturalã$ nici nenaturalã o#ului. 7#ul are de la 6nceput o disponi"ilitate pentru ea$ dar ea tre"uie de8voltatã prin practicã. =ucrul 6nfãptuit tre"uie sã fie lucrul potrivit ce tre"uie fãcut 6n anu#ite circu#stanţe i acesta tre"uie reali8at plec5nd de la o #otivaţie "unã. 4   7#ul grandorii sufleteti este acela care$ apreciindu;se pe sine ca fiind de#n de lucruri #ari$ este cu adevãrat de#n de ele. randoarea sufleteascã se #anifestã 6n lucruri #ari. 7#ul grandorii sufleteti repre8intã conduita +ustã 6n raport cu ceea ce i se cuvine. >l se aprecia8ã pe sine la reala sa valoare i se considera de#n de lucruri #ari.  In al doilea capitol $  Ideea de fericire la Aristotel;    Fericirea ca acţiune raţionalã $   ne;a# referit la raţiune ca sursã a acţiunii o#ului$ la conţinutul fericirii si la condiţiile e3terioare ale acesteia. 9e ase#enea$ a# pre8entat viaţa speculativã ca ţel supre#. /aţiunea este sursa teoriei$ dar este i sursa acţiunii. =u#ea care 6i stã alãturi este o"iect de o"servaţie dar i do#eniu 6n care raţiunea 6i va desfaura acţiunea$ 6n care va crea o opera.>udai#onia$ 6n greac: BuCDEFGHD$ este un cuv5nt clasic grecesc frecvent tradus ca JfericireJ. >ti#ologic$ aceasta se co#pune din cuv5ntul JeuJ$ J"unJ sau Jde "ineJ i J9ai#onJ$ JspiritJ sau JdivinitateJ$ folosit prin e3tindere cu 6nţelesul de noroc. 9ei folosit popular$ ter#enul de fericire se refer la o stare de spirit$ legat de "ucurie sau plcere$ eudai#onia rareori are astfel de conotaţii$ i su"iectivul Jprosper@$ este de #ulte ori preferat ca traducere.>udai#onia este un concept central 6n etica antic greac$ 6#preun cu arete$ cel #ai adesea tradus ca virtute. Knii filosofi cred c eudai#onia$ nu arLte$ este cel #ai #are "ine al o#ului$ i sunt preocupaţi s spun doar cu# aceasta poate fi atins. >udai#onia este adesea tradus ca fericire. 9ar fericirea este corelat #ai #ult cu o stare general su"iectiv$ cu# ar fi o evaluare a calitţii vieţii cuiva$ 6n ti#p ce eudai#onia se refer la o viaţ 6n #od o"iectiv de dorit. >veni#entele rele nu contri"uie la fericirea o#ului$ nu afectea8 eudai#onia lui$ astfel 6nc5t eudai#onia nu este sinoni# cu fericirea 6n acest sens.ericirea este supre#a fru#useţe$ supre#ul "ine$ supre#a plãcere. >senţa fericirii este deter#inatã de natura actului de naturã spiritualã specific o#ului$ act ce constã 6n activitatea sufletului. 7#ul fericit va fi acela care va acţiona totdeauna 6n confor#itate cu virtutea perfectã$ 6n8estrat cu suficiente "unuri e3terioare care sã;i per#itã sã punã 6n act virtutea. 7#ul este fericit c5nd poate reali8a ceea ce prin natura sa este destinat sã reali8e8e$ aceasta 6nse#n5nd s5;i 6ndeplineascã datoria prescrisã de raţiune. %inele desãv5rit$ fericirea perfectã$ constã 6n viaţa conte#plativã. Prin ur#are s;ar desprinde idea cã fericit este nu#ai cel ce se ocupã de filosofie.  In al treilea capitol $ Semnificaţia concepţiei lui Aristotel despre fericire $ a# accentuat asupra fericirii ca stare ce 6nsoţete practicarea virtuţilor$ o#ul fiind principiu al acţiunilor sale i fiinţã #oralã capa"ilã de acţiuni 6n vederea "inelui. 
Related Search
Similar documents
View more...
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks