Unele Aspecte Ale Politicii Externe a Republicii Moldova in Contextul Evolutiei Situatiei Geopolitice Din Regiune.pdf

Description
ri

Please download to get full document.

View again

of 10
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 4 | Pages: 10

Extension: PDF | Download: 0

Share
Transcript
  Administrarea Publică, nr. 3, 2014116 Unele aspecte ale politicii externe a Republicii Moldova în contextul evoluţiei situaţiei geopolitice din regiune Gheorghe CĂLDARE,doctor în istorie, conferenţiar universitar, Academia de Administrare Publică Vera TÂRSÂNĂ,masterandă, Academia de Administrare Publică  SUMMARY This article reflects the regional geopolitical situation in the light of some aspects of foreign policy of the Republic of Moldova. The article highlights the extent to which developments in the region may have an impact on Moldova. Thus the article deals with economic and social issues of national security, the topic that relates to the Trans-nistrian settlement in the context of new realities. Relaţiile internaţionale reprezintă un domeniu caracterizat, întâi de toate, de di-namism și instabilitate. Din cele mai vechi timpuri, contextul relaţiilor interumane era ghidat de cei mai diverși factori, inclusiv factori nu neapărat obiectivi. Din această perspectivă, umanitatea a avut de supor-tat schimbări la nivel internaţional, dar mai cu seamă regional, cel puţin, o dată  în perioada unui secol. Indiscutabil, două dintre schimbările internaţionale de ordin negativ pot fi considerate, fără rezerve, cele două războaie mondiale, care pe lân-gă consecinţele pe care le-au avut asupra umanităţii, au demonstrat faptul că în re-laţiile internaţionale nu există o stabilitate de lungă durată. Referindu-ne la perioada postbelică și la perioada războiului rece, trebuie să afir-măm că dincolo de disensiuni cu caracter regional, umanitatea nu a fost pusă în situ-aţia în care să facă faţă unei ameninţări la adresa securităţii internaţionale. Mai mult decât atât, polarizarea lumii și divizarea acesteia în doi poli de influenţă distincţi a contribuit la crearea unui echilibru de forţe la nivel mondial. Or, în condiţiile războiului rece, întrucât cele două puteri ajunseseră la nivel de paritate, era inutilă o luptă di-rectă dintre acestea, astfel, relaţiile inter-naţionale se manifestau prin concurenţa acestora pentru zonele proprii de influen-ţă. Dezintegrarea U.R.S.S. a condus, în ulti-ma instanţă, la definirea unei noi conjunc-turi internaţionale, unde exista o singură supraputere. Pentru cealaltă supraputere, deși era evident că nu mai deţinea același potenţial, totuși a rămas valabilă tendinţa de a influenţa zonele proprii de influenţă pe care cercetătorii o vor numi zona de „ve-cinătate apropiată”. Oricare dintre schim-bările pe arena internaţională care vor viza zonele respective, vor afecta în mod nemij-locit poziţia pe care o va lua Federaţia Rusă, succesoarea de drept a U.R.S.S.La ora actuală, în pofida faptului că exis-tă o singură supraputere care își asumă po-ziţia de lider mondial, este totuși incontes-  Administrarea publică: teorie şi practică117   Relaţii internaţionale și integrare europeană tabil faptul că la celalalt pol este o putere care, de asemenea, dorește să-și restabi-lească vechile poziţii. Pe continentul european se conturea-ză, la acest moment, în calitate de actor, Uniunea Europeană, care poate influenţa desfășurarea evenimentelor. Creată în sco-pul unităţii economice, actualmente, Uniu-nea Europeană dezvoltă o politică activă, iar în ultima perioadă a devenit o entitate, care în multe subiecte apare în calitate de actor unic, deoarece exprimă poziţii comu-ne ale statelor-membre. Uniunea Europeană și-a extins hotare-le de la înfiinţarea acesteia, astfel încât, în prezent, a ajuns la frontiera cu Republica Moldova și, în consecinţă, la hotar cu zona de „vecinătate apropiată”. Deoarece la eta-pa actuală nu sunt prevăzute noi extinderi, Uniunea Europeană a elaborat un program de cooperare cu statele care i-au devenit vecini: Parteneriatul Estic. Programul Par-teneriatului Estic s-a dovedit a fi unul de succes, mai cu seamă pentru statele care s-au arătat interesate într-o colaborare mai profundă și de perspectivă cu Uniunea Europeană. Pentru Republica Moldova și Ucraina, acest Parteneriat a deschis posibi-litatea de a avansa în dialogul cu Uniunea Europeană, iar la summit-ul Parteneriatu-lui Estic de la Vilnius din noiembrie 2013, Republica Moldova a parafat, iar Ucraina urma să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Deși semnarea de că-tre Ucraina a Acordului reprezenta un su-biect de discuţii și dezbateri, totuși oficialii europeni au crezut și au încurajat Ucraina să semneze acest Acord. Summit-ul de la Villnius nu a adus statului vecin un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană, fapt ce a cauzat ieșirea ucrainenilor să protesteze  în stradă. La acel moment, poate nimeni nu ar fi putut evalua gravitatea evenimentelor ce urmau să se deruleze. Întregul continent european a devenit martor al unor mane-vre politice, neașteptat de surprinzătoare, menite să abată Ucraina de la parcursul său european declarat. Factorii care au determinat conducerea de atunci a Ucrainei să nu semneze Acor-dul de Asociere cu Uniunea Europeană au contribuit în mod substanţial la declanșa-rea unei profunde crize politice în statul vecin imediat după summit-ul Parteneria-tului Estic de la Vilnius. Degenerarea protestelor, intensificarea forţelor proruse din Ucraina, „referendu-mul” din peninsula Crimeea și recunoaș-terea rezultatelor acestuia prin includerea Crimeii în componenţa Federaţiei Ruse, sunt evenimentele care s-au perindat în decursul unei perioade foarte scurte de timp și care au adus în discuţie problemele asigurării securităţii, integrităţii și suverani-tăţii unui stat în hotarele recunoscute la ni-vel internaţional. Deși actorii internaţionali au sesizat importanţa momentului, dar și gravitatea situaţiei, totuși mecanismele de care dispune actualmente comunitatea in-ternaţională s-au dovedit a fi ineficiente în contracararea acţiunilor întreprinse de Fe-deraţia Rusă în raport cu vecinul său, statul independent și suveran, Ucraina.Pentru Republica Moldova, evoluţiile din Ucraina reprezintă anumite îngrijorări privind securitatea naţională din mai mul-te considerente. În primul rând, Republica Moldova, în calitate de subiect al relaţiilor internaţionale, nu poate rămâne indiferen-tă sau fără o poziţie exprimată în legătură cu evenimentele ce se desfășoară la nivel internaţional, dar mai cu seamă în Ucraina, unul dintre cei doi vecini ai ţării noastre, deoarece agravarea situaţiei din regiune poate afecta nemijlocit Republica Moldo-va. În al doilea rând, trebuie să ţinem cont de existenţa autoproclamatei R.M.N., situ-aţie care include, pe lângă segmentul de frontieră necontrolat de Republica Moldo-va, și posibilitatea ca autorităţile de acolo să se inspire de exemplele oferite de situa-ţia din Ucraina, iar aceasta implică disensi-  Administrarea Publică, nr. 3, 2014118 uni între doi actori participanţi la negocie-rile în formatul „5+2”, mediatorii Federaţia Rusă și Ucraina. În al treilea rând, deoarece Republica Moldova și-a exprimat clar orientarea spre integrare în structurile europene, aceasta ar putea complica relaţiile politice, econo-mice și de altă natură cu Federaţia Rusă - actor important al relaţiilor internaţionale.Dincolo de aspectele enunţate mai sus, nu putem face abstracţie și de iminentul pericol și pentru Republica Moldova, or ac-ţiunile Federaţiei Ruse sunt de nejustificat din punctul de vedere al dreptului interna-ţional și al Cartei ONU.  În contextul noilor evoluţii la nivel re-gional, devine importantă întrebarea: în ce măsură sunt asigurate forţele armatei moldovenești și în ce măsură este în stare Republica Moldova să-și asigure propria securitate? Bineînţeles, nu putem face abstracţie de art. 11 al Constituţiei Repu-blicii Moldova, care declară neutralitatea permanentă a statului nostru interzicând dislocarea de trupe străine pe teritoriul său, precum și participarea ţării noastre în cadrul diferitelor alianţe militare. În egală măsură, însă neutralitatea declarată la ni-vel de Constituţie nu presupune faptul că această neutralitate este respectată atâta timp cât nu este recunoscută. Considerentele privind influenţa evo-luţiei situaţiei geopolitice din regiune se rezumă, în primul rând, și la agravarea re-laţiilor dintre Chișinău și Tiraspol, deoarece separatismul transnistrean devine în pre-zent tot mai absent la propunerile de solu-ţionare politică a conflictului, orientându-se spre repetarea scenariului din Crimeea asupra viitorului regiunii. Despre aceasta ne putem convinge examinând situaţia creată în procesul de negocieri în forma-tul „5+2” asupra reglementării conflictului transnistrean.După cum este cunoscut, negocierile privind soluţionarea conflictului transnis-trean au fost reluate, după o pauză de pes-te cinci ani, la sfârșitul anului 2011. Men-ţionăm că, deși Guvernul Alianţei pentru Integrare Europeană a insistat chiar din pri-mele zile ale aflării la putere asupra reluării negocierilor, el nu a reușit să dezamorseze din start disensiunile dintre participanţii la reglementarea conflictului. Poziţia Re-publicii Moldova în problema soluţionării conflictului a fost expusă la reuniunile mi-nisteriale ale OSCE din anii 2009-2013, ele-mentele principale ale acesteia rezumân-du-se la următoarele: - reluarea imediată și necondiţionată a negocierilor oficiale în formatul „5+2” în scopul identificării unei soluţii politice via-bile a conflictului transnistrean cu respec-tarea suveranităţii și integrităţii teritoriale a Republicii Moldova;- implementarea în continuare a măsu-rilor cuprinzătoare de întărire a încrederii, inclusiv a liberei circulaţii a persoanelor, bunurilor și serviciilor;- reluarea și finalizarea procesului de retragere din Republica Moldova a forţe-lor militare și muniţiilor Federaţiei Ruse în conformitate cu angajamentele asumate la summit-ul OSCE de la Istanbul;- transformarea actualei operaţiuni de menţinere a păcii într-o misiune civilă cu mandat internaţional corespunzător. 1  De asemenea, este important să subli-niem că conducerea Republicii Moldova a pledat exclusiv pentru rezolvarea conflic-tului pe cale pașnică, cu elaborarea unui statut juridic special pentru regiunea trans-nistreană. În acest sens merită atenţie De-claraţia Parlamentului Republicii Moldova cu privire la situaţia actuală a procesului de reglementare a diferendului transnistrean, adoptată cu majoritatea covârșitoare de Legislativ la 21.06.2013, în care se conţin elementele-cheie care să faciliteze proce-sul de negociere, și anume:- reglementarea conflictului transnis-trean trebuie să fie înfăptuită exclusiv prin mijloace politice și pașnice, cu respectarea principiilor și valorilor democratice, cu asi-  Administrarea publică: teorie şi practică119   Relaţii internaţionale și integrare europeană gurarea respectării drepturilor și libertă-ţilor fundamentale ale locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului și să conducă  în mod implicit la restabilirea spaţiului unic economic, vamal, social și de apărare;- reafirmă atașamentul faţă de necesi-tatea promovării măsurilor de consolida-re a încrederii, astfel încât să contribuie la eliminarea oricăror suspiciuni și la soluţi-onarea problemelor stringente cu care se confruntă populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului;- cheamă reprezentanţii părţilor impli-cate în formatul de negocieri „5+2” la dia-log pe întreg spectrul de probleme legate de asigurarea ordinii publice și de securi-tate, precum și îi îndeamnă să se abţină de la acţiuni care ar putea submina încrederea  între cele două maluri ale Nistrului și ar in-fluenţa negativ procesul de negocieri;- confirmă deschiderea pentru identifi-carea soluţiilor constructive, inclusiv prin dialog multidimensional cu reprezentanţii regiunii transnistrene în vederea identifică-rii și realizării în comun a soluţiilor în mă-sură să contribuie la stabilizarea situaţiei curente și la asigurarea liberei circulaţii a persoanelor și a mărfurilor pe ambele ma-luri ale Nistrului;- adresează un apel către partenerii in-formaţionali implicaţi în procesul de regle-mentare de a întreprinde eforturi susţinute  în vederea normalizării situaţiei în zona de securitate, de a contribui la consolidarea măsurilor de încredere și la reintegrarea Republicii Moldova. 2  După reluarea negocierilor la finele anului 2011, reglementarea transnistreană a cunoscut o evoluţie contradictorie. Deși s-a înregistrat un șir de elemente pozitive,  în esenţă, rezultatele către sfârșitul anului 2013 au rămas nesatisfăcătoare. Din cele trei „coșuri” de negocieri convenţionale, doar primele două, care se referă la aspec-te socioeconomice, umanitare și drepturile omului, au fost discutate, în timp ce al trei-lea „coș”, ce vizează reglementarea politică și problemele de securitate, nu au fost in-cluse oficial pe ordinea de zi. Partea trans-nistreană, susţinută de Federaţia Rusă, a motivat că este prematur să se înceapă ne-gocierile cu privire la al treilea coș, iar su-portul financiar și politic masiv acordat de Moscova regimului separatist continuă să motiveze dezinteresul Tiraspolului pentru abordarea problemelor esenţiale ale regle-mentării transnistrene.Urmare a evenimentelor din Ucraina de la sfârșitul anului 2013 - începutul anului 2014, situaţia în reglementarea proble-mei transnistrene s-a schimbat radical. Partea rusă, fiind un jucător dominant în reglementarea transnistreană (pe terito-riul Transnistriei locuiesc cca 150 mii de cetăţeni ruși, 3  după unele date numărul lor în 2014 constituia 200 mii, 4  continuă să acorde un ajutor semnificativ Tiraspolului). Potrivit surselor rusești, Rusia acoperă de la jumătate până la două treimi din nece-sităţile financiare ale administraţiei trans-nistrene, prin acordarea de subvenţii indi-recte sub forma ajutorului umanitar, dar și preţuri mici pentru gazele naturale, ne-aplicând sancţiuni pentru neplata privind consumul de gaze.  În acest context, poziţia Federaţiei Ruse privind chestiunea transnistreană rămâne neschimbată deja pe parcursul mai multor ani. Acest lucru s-a putut observa și la întâl-nirea ministrului afacerilor externe al Fede-raţiei Ruse, S. Lavrov, cu secretarul de stat al SUA, J. Kerry, care a avut loc la 31 martie 2014, unde demnitarii au convenit să de-pună eforturi în vederea elaborării unui statut special pentru Transnistria în cadrul unei Moldove unite, suverane și neutre. Moscova s-a declarat dispusă să rezolve conflictul transnistrean, respectând inte-gritatea teritorială a Republicii Moldova și acordând un statut special Transnistriei. 5 Aceeași poziţie este menţionată și în de-cretul privind politica externă a Federaţiei Ruse semnat de președintele V. Putin. Po-trivit decretului, Rusia trebuie să participe
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks