T4.PT.doc

Description
Capitolul 4 Patogeneza traumei psihice 4.1. Despre patogeneza traumei psihice 4.2. Despre psihobiologia experienţei peritraumatice 4.3. Reacția traumatică 4.4. Adaptare la traumă: 4.4.1. Modificări structurale în procesul traumatic 4.4.2. Structura şi dinamica procesului traumatic 4.4.3. Cercetarea idiografică a desfășurărilor traumatice ale p

Please download to get full document.

View again

of 31
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 5 | Pages: 31

Extension: DOC | Download: 0

Share
Transcript
  Capitolul 4Patogeneza traumei psihice 4.1. Despre patogeneza traumei psihice4.2. Despre psihobiologia experienţei peritraumatice4.3. Reacția traumatică4.4. Adaptare la traumă 4.4.1. !odi icări structurale #n procesul traumatic4.4.2. $tructura %i dinamica procesului traumatic4.4.3. &ercetarea idiogra ică a des ă'urărilor traumatice ale procesului4.4.4. (peraţiuni de control si modi icări structurale #n procesui traumatic4.). *sihobiologia procesului traumatic4.).1. *aradigma acţiunii #ntrerupte4.).2. *relucrarea #ntreruptă a in ormaţiei %i dereglările endocrine4.).3. Dinamica traumei %i succesiunea simptomelor 4.+. Rezumat pri,ind modelul de des ă%urare a traumatizării psihice %i implicaţiile sale 4.1. Despre patogeneza traumei psihice &onsiderăm -patogene mecanismele 'i ciclurile cu  feed-back care #ntăresc/ respecti,mențin/ un tablou al tulburărilor. Aceste procese trebuie di erențiate de etiologie/ ca teorie acauzelor bolii 0de la grecescul aitia — -cauză sau -,ină. n timp ce #n psihotraumatologie/ etiologiile sunt neobi%nuit de clare/ cel puțin #n ceeace pri,e%te cauzele exterioare ale traumei/ chestiunea patogenă merită cercetări apro undate%i o clari icare conceptuală. *lin de perspecti,e pare aici un acces plurini,elar după modelul-ierarhiei ni,elurilor sistemelor. rauma poate i #nțeleasă cu precădere sau exclusi, pe ni,elul psihochimic/ biologic sau psihosocial. Dacă ne re erim la un singur ni,el/ atunci trebuie luate #n discuție-e ectele ascendente %i e ectele descendente. De iniția traumei psihice 05ischer/ Riedesser,izează di erite elemente patogene/ care se pot subordona di eritelor ni,eluri. 6lementul neajutorării este o descriere enomenală a experienței traumatice pe ni,elul psihologic. n teoria lui$eligman a -nea7utorării #n,ățate/ acest concept a ost elaborat/ dar numai #n raport cudepresia/ ca unul dintre enomenelor secundare cele mai rec,ente. &u,8ntul traumă aparerar la $eligman/ %i niciodată #n registrul tematic. $eligman menționează totu'i di erite -e ectedescendente ale nea7utorării #n,ățate/ ca moartea subită #n starea de deplină nea7utorare/ carea putut i obser,ată la unele ,ictime ale lagărelor de concentrare. 6lementul patogen al abandonului lipsit de apărare ață de actorii de mediu amenințători corespunde unei pierderiextreme a controlului #n situația traumatică. 9rmările sale %i principiile după care ,ictimeletraumelor pot să%i recapete con%tiinţa controlului pot i cercetate mai #ndeaproape după teoriacontrolului a lui Rotter 01:++ %i a altor autori.A descrie trauma ca o trăire vitală de discrepanță între factorii situaționali amenințători şi posibilităţile individuale de stăpânire este o #ncercare relațională de de inire/ care a ost numităanterior %i -ecologicdialectică. Această relație implică un punct de ,edere cantitati, 'i unulcalitati,. &u c8t mai puternici sunt actorii situaţionali traumatici/ cu at8t mai mică este probabilitatea ca un indi,id să aibă la dispoziţie su iciente resurse de a stăp8ni experienţa. ;atraumatizarea extremă prin tortură sau alte situaţii de ameninţare ,itală continuă nici un omnu se poate opune traumatizării psihice. <om cerceta mai #ndeaproape actorul calitati, al relaţiei subiectmediu cu a7utorulunui concept ca tema situațională traumatică centrală. 6lementul patogen critic constă aici mai puțin #n intensitatea obiecti,ă a actorilor traumatici/ c8t #n particularitatea lor calitati,ă/ care iese leagă de o schema traumatică de7a existentă/ ie pune #n chestiune elemente centrale ale uneischițe de ,iaţă sau strategii traumacompensatorii dob8ndite. ( trăire de discrepanţă de o 1 din 31  importanță vitală există atunci c8nd sunt ,izate semni icaţii sau -atribuiri de semni icații curele,anţă biologică directă sau indirectă. Acesta este cazul experienţelor #n care ,iaţa esteameninţată. Dar tot de aceasta ține desigur 'i o trebuință de orientare/ pe care o putem socotitot printre -pulsiunile ancorate biologic din cauza semni icației sale bazale pentrusupra,iețuire. =aus 01::) propune o lărgire corespunzătoare a conceptului psihanalitic de pulsiune. ( trauma de orientare are loc atunci c8nd această trebuință pulsională ,itală dă dediscrepanțe sistematice sau subiecti,e ără ie%ire/ ca/ de exemplu/ #n situațiile double bind. >i trauma de relaţie se bazează pe paradoxuri 'i discrepanțe #n sistemul uman de legături/ care este/la el/ ancorat ereditarbiologic. n s 8r'it/ sexualitatea umană se dez,oltă #ntrun e,antaicomplex de actori sociali 'i biologici/ ceea ce o ace deosebit de recepti,ă la in luențele traumatice.9n important element patogen al traumei/ con orm acestei de iniții/ este acela că trauma estezdruncinarea durabilă a #nțelegerii de sine 'i a lumii &u această ormulare deliberat cuprinzătoare/ se,izează pe de o parte pierderea #ncrederii #n sine 'i/ pe de alta/ pierderea #ncrederii #n realitateasocială sau pragmatică. ?druncinarea poate i mai mult sau mai puțin amplă. n experienţeleradicale ea se #ntinde %i asupra principiului realității ca atare/ corelatul capacităţii umane decunoa'tere.Ronnie @ano ulman a prezentat expresi, acest aspect al experienței traumatice #nlucrarea ei Shattered ssumptions  01::2. Boi toți nutrim anumite ipoteze de bază care/ la oexaminare critică/ se do,edesc iluzii/ dar care pentru noi sunt chiar ,itale. Ast el este/ deexemplu/ con,ingerea -iluzorie că moartea este relati, departe %i că ,om supra,ieţui/ deexemplu/ următoarei călătorii cu ma%ina prin ora%. 6xperienţa unei iminenţe a morţii  ne ,a-deziluziona #ntrun mod pe care #l putem desemna ca exagerat %i/ #n acest sens/ -dis uncţional. $e pare că a,em ne,oie de o anumită cantitate de iluzie pentru a stăp8ni ,iaţa noastră cotidiană.Dimpotri,ă/ o prea mare pierdere a iluziilor duce la o pierdere a speranțelor %i a perspecti,ei asupra,iitorului/ pierdere de care su eră multe ,ictime ale traumelor. Bu #ntotdeauna zdruncinarea #nțelegeriide sine %i de lume este at8t de radicală ca #n urma amenințăru existențiale. !ulte ipoteze de bază sau-iluzii de bază sunt delimitate. Ast el/ catastro ele -naturale zdruncină tendenţial ipoteze ale principiului pragmatic al realităţii/ anume con,ingerea noastră/ desigur iluzorie/ că orţele naturii %itehnicii sunt #n principiu posibil de stăp8nit. raumele de relaţie 'i de orientare/ ca %i dezastrele pro,ocatede oameni zdruncină/ dimpotri,ă/ ipotezele principiului comunicati, al realităţii %i #ncrederea #nsiguranţa lumii sociale. !ai ales la oameni/ experiențele sociale negati,e au adesea 'i e ecte biologicenegati,e #n sensul unui -e ect descendent #n modelul plurini,elar al structurii realităţii.De un deosebit interes pentru dez,oltarea ulterioară a psihotraumatologiei ca %tiinţă suntconceptele patogene care ac #nţelese trecerile dintre ni,elurile modelului. 9n alt deziderat suntconceptele care cuprind două sau mai multe ni,eluri 'i care pregătesc o bază de #nțelegere integratoare/ ără să procedeze obligatoriu -reducţionist.De o deosebită #nsemnătate sunt aici/ ca 'i #n %tiinţe/ conceptele de energie %i in ormațtie. $e %tie că5reud a aplicat conceptul de energie/ parțial meta oric/ parțial literal/ multora dintre conceptele sale/ deci 'itraumei/ pe care o descrie uneori ca inundare cu stimuli cu energii ne iziologice. După 5reud/ trauma se poate descrie 'i ca -traumă de energieC aparatul psihic nu este capabil de a -lega prin contrain,estiţie%u,oiul energiilor traumatice ale stimulilor. Aici 5reud a,ansează de repetate ori o meta oră biologică pentru caracterizarea traumatizării psihice/ meta ora -,ezicule ,ii/ al cărei #n,eli' protector su eră oirumpere prin %u,oiul de stimul exteriori ne iziologici 01:2/ Dincolo de principiul plăcerii.;indE 01::3 a continuat să prelucreze această meta oră cu imaginea -membranei traumei/ luatătot din domeniul biologic. 5uncţia biologică a unei membrane constă #n a permite trecerea din mediuspre interiorul celulei a substanțelor nutriti,e %i a expulza sau elimina substanțele noci,e. Acest lucru se petrece datorită permeabilității membranei care permite transportul selecti, al moleculelor. Dacămembrana este lezată/ ea #'i pierde capacitatea selecti,ă. $ubstanţele noci,e nu mai pot i deosebite decele nutriti,e %i pătrund nestingherite #n interiorul celulei. $ubstanţele nutriti,e sunt din nou eliminate.!embrana ,ătămată nu #%i pierde numai uncția de iltru de excitații/ ci su eră 'i o in,ersare de uncție.n acest tablou/ terapia traumei trebuie nu numai să ridice   din nou o barieră spre exterior/ pentru a prote7a interiorul celulei/ respecti, spațiul intim al $inelui. Fmaginea membranei traumei  ceremai   degrabă ca terapeutul să susțină capacitatea de selecție   a $inelui/ capacitatea de a di erenţia #ntrestimulii de mediu noci,i 'i   cei olositori. Aproape nesimţite meta ora reudiană sa deplasat la ;indE de 2 din 31  la energie la in ormație. &ăci uncţia de selecţie a celulei se spri7ină pe analiza   intactă a mediului 'i procesarea corespunzătoare a in ormaţiei. ( tulburare a procesării in ormaţiei ar i deci mecanismul patogen central al traumei.Această -re,oluţie a conceptului reudian de traumă  de la trauma ener!etică   la trauma informațională# re,oluție care a trecut destul de neobser,ată de lumea speciali'tilor    #n psihanaliză/ a ost să,8r'ită de psihanalistul 'i cercetătorul traumei !ardi GoroHitz 01:I:. $ituatiatraumatică con runtă #nsă organismul cu o in ormație -insuportabilă/ care depă'e'te durabilcapacitatea sa de procesare a in ormației. Din punct de ,edere temporal/ aici 7oacă un rol elementul de surpri$ă / care adesea nui lasă timp pentru a se pune n poziţia de a categorizain ormaţiile %i de a schiţa planuri e iciente de acțiune.&el deal doilea element insuportabil al -in ormației traumatice- este imprevi$ibilul   experienţeisau poate chiar caracterul ei #n general imposibil de anticipat. 5ondul de cunoa%tere schematic disponibilal indi,idului nu este pregătit pentru categorizarea %i procesarea acestei in ormați. Fn ormaţia traumaticăeste ceea ce #n general e de neconceput/ care ne umple de groaza necunoscutului. 6laborarea reu%ită atraumei constă deci din modi icarea schemelor existente p8nă ce in ormaţia traumatică poate i-procesată/ poate i integrată #n ondul existent al schemelor cogniti,emoţionale.Reorganizarea ondului de cunoa%tere schematic cere #n mod normal un tra,aliu psihic#ndelungatC -tra,aliul de doliu poate i un bun exemplu pentru aceasta. După cum a arătat 5reud/ la pierderea unei persoanie iubite trebuie să ie -perlaborate- situaţiile hotăr8toare care ne amintesc de persoana pierdută/ p8nă ce #ntreaga schemă a persoanei este pre,ăzută cu o negaţie/ cu un simbol denegaţie. n tra,aliul de doliu se exprimă limpede %i un aspect -energetic/ care indică realizareatra,aliului psihic 0Deserno/ 1::2. Bi se pare sernni icati,   să ne g8ndim #ntrun anume sens restr8ns 'ila conceptul reudian de energie/ ,ăzut ca tra,aliu psihic #n #nțelegerea traumei. &onceptul de in ormaţiedeschide totu%i dincolo de aceasta un orizont lărgit de #nțelegere/ unde sau putut dez,olta/ de exemplu/studii at8t de stimulatoare cum este cel al lui @ano ulman/ care se ata%ează #n mod expres la GoroHitz/ prin conceptul ei de  shattered assumptions. recerea de la energie la in ormaţie corespunde #n modelul plurini,elar trecerii de -7os #n -sus. n timp ce #n domeniul izicochimic domină aspectul energetic/ pe terenul biologic in ormaţia %i energia au aproape aceea%i importanţă. Fmportanţa prelucrării in ormaţieicre%te pe terenul psihosocial p8nă la semantica limba7ului omenesc/ unde purtătorul material alsemni icaţiei mai este subordonat semnului numai #n mod con,ențional.Din conceptul de -traumă in ormațională al lui GoroHitz 'i @ano ulman se poate deducecă un e,eniment critic are e ecte cu at8t mai traumatice/ cu c8t mai mare este distanța sa ață dea'teptările personalității a ectate. Din di erite cercetări este #nsă cunoscut acum aptul că persoanelecu experiențe traumatice #n trecut pot i traumatizate mai u%or dec8t persoanele care nu au oast el de experiență anterioară. Distanța cogniti,ă aţă de -in ormația traumatică #n sine nu poate i determinantă/ dat iind că trauma este chiar a'teptată/ #ntrun anume sens. Aceastăobiecție a ost ridicată de cur8nd de reHin et al./ 01::+. Aici răm8n deci deschise c8te,a chestiunicritice pentru conceptul de -traumă in ormațională. (biecția pledează #n primul r8nd pentru oconsiderare longitudinală a traumatizării psihice/ a%a cum o susține modelul propus dedes ă%urare. rauma nu trebuie să ie #nțeleasă numai actual/ ci pornind de la istoricul ,ieții.Atunci se arată adesea că tocmai traumatizarea precedentă nu a putut i integrată/ ci a trecut#ntrun /proces traumatic. n acest caz/ schema traumatică ,eche este stimulată de o a douaexperiență/ asimil8nd noua experiență. Alternati, la aceasta sau chiar paralel/ e%uează %istrategiile traumacompensatorii. 6xtinderea analizei traumei la #ntregul curs al ,ieții ar putea susțineipoteza -traumei in ormaționale/ dat iind că ea ar i acum de con irmat pe baza experiențeitraumatice primare. Răm8ne #nsă #ntrebarea alternati,ă incitantă J dacă o experiențătraumatică timpurie realmente elaborată nu poate a,ea chiar un e ect -imunizant. ;a uneleexperiențe clinice disparate sa putut susține această ipoteză. Ar i totu%i de dorit date alecercetării sistematice. n nici un caz conceptul de traumă in ormațională nu trebuia #nțeles prea #ngust/ #n sensul -meta orei computerului 0o poziție critică aici GoHard Kardner/ 1:L). ncele din urmă se do,ede'te util să ,edem -trauma in ormațională patogen nu numai ca o premisă/ci %i ca un rezultat al experienţei traumatizanteC nu numai ca o condiţie  pentru pierdereacontrolului 'i nea7utorare/ ci #n multe cazuri %i ca o urmare a acestora.n concluzie/ se trans era mecanismele patogene indicate de ;indE de la meta ora 3 din 31   biologică la domeniul psihosocial. 6ste ,orba atunci despre -in,ersarea de uncție a uneischeme relaționale/ care pierde capacitatea dea ace di erența #ntre o ertele de relație utile %inoci,e 'i #n acela%i timp pierde %i posibilitatea de a trasa granița #ntre $ine 'i lumea exterioară. Fn luențele ,ătămătoare ,or i -prinse intenționat 'i -ad7udecate $inelui//nutrienții utili ,or i #n schimb dați mediului. &a %i -membrana traumei/ această schemăeste caracterizată de in,ersarea uncției sale normale. $pri7iniți pe o propunereterminologică a lui ion %learnin! from e&perience'# dar pornind de la un sistem completdi erit de raporturi gnoseologice/ se desemnează această ,ariantă a unei scheme traumatice ca  schema bi$ară. ion 01:+2 ,orbe%te despre un -obiect bizar/ care este ormat intenţionat dina%anumitele elemente beta/ #n timp ce - uncţia al a sintetizatoare cade sau este trans ormatăchiar #ntrun el de - uncţie beta. $chemele bizare lucrează #n sensul unei alse sinteze. nlocul sintezei #ntre subiect %i obiect/ ca #n modelul cercului situaţiei/ se a7unge/ ca urmare aexperienţei traumatice/ la o antiteză acută #ntre polul subiectului 'i polul obiectului/ iar #ncazul /schemei bizare suplimentar %i la in,ersarea de uncție/ descrisă #n imagineamembranei traumei. 9n exemplu clinic pentru aceste mecanisme patogene este sindromul de,ictimizare. Aici ,ictima preia ,ederea asupra lumii a ăpta%ului/ se desconsideră %i se#n,inuie'te pe sine/ #n timp ce #l idealizează pe ăpta% %i se identi ică cu el. 4.2. Despre psihobiologia experienţei peritraumatice &onceptul patogen de -traumă in ormaţională conduce cercetarea spre segmentulintrasomatic de recepție %i motricitate din punctul de ,edere al prelucrării in ormației. 6l spri7inăuni icarea dintre domeniile de cercetare biologice 'i psihosociale.*unctul de plecare pentru aceste consideraţii este aptul că acea codare a constelaţiilor situațiilor traumatice are loc #ntro stare de supremă excitație a ecti,ă. &um mai ales cercetărileindică spre o memorie dependentă de stare %state dependent recall'# engramele traumatice suntcuplate cu iziologia stării respecti,e de excitație/ prin mi7locirea proceselor neurohormonale %i aaltor procese biochimice 'i nu pot i re,ocate apoi adesea dec8t #mpreună cu aceasta. Aici a ost propusă o distincție #ntre un sistem ner,os central de memorie - ierbinte %i unul -rece0!etcal e 'i @acobs/ 1::+. n timp ce memoria rece/ cotidiană/ este atribuită regiuniihipocampice din sistemul limbic %i este supusă categoriilor de timp/ spațiu 'i cauzalitate/ regiuneaamigdalelor cerebrale %am(!dalum' exercită o   uncție de ampli icare condusă de a ecteC ea ducela o #nmagazinare predominant senzorială a stimulilor #n memoria implicită/ corespunzător rele,anţeilor emoţionale.$timulii care amenință ,iaţa/ potențial traumatici/ acti,ează/ printre altele/ centrii de diri7are dinhipotalamus ai sistemului ner,os autonom 'i duc la eliberarea de hormoni de stres 0*ost et al./ 1::I.Regiunea hipocampică %i cortextul cingular sunt mai degrabă inhibate #n stări extreme de excitație/ ast el căele nu #%i mai pot #ndeplini uncția lor de iltru. Acum impresiile percepţiilor nu mai sunt sesizate 'iordonate categorial. 5ragmente senzoriale incoerente/ #n care predomină impresii ol acti,e 0mirosuri/,izuale 0 ragmente imagistice/ acustice 0sunete 'i Minestezice iau locul imaginilor percepti,eordonate. Aceste impresii senzoriale J părţile neurocogniti,e ale -schemei traumei J răm8n timp#ndelungat ,iiC ele par să ie ca /#nghețate #n memorie. Dacă ele sunt stimulate din nou/ ie prin stimulisituati,i/ ie prin retrăirea stării de dispoziţie peritraumatice/ ele se #ntorc sub orma de imagini mneziceintruzi,e/ care repetă adesea peste ani sau chiar decenii acela%i scenariu 0KalleE %i Go mann/ 1::L.&aracterul de atemporalitate %i de imuabilitate al acestor ragmente de memorie traumatice poate i pus/ ipotetic/ pe seama e%uării categorizării 'i contextualizării impresiilor senzoriale/ ast el că pot ireproduse exclusi, ragmente de amintiri acauzale/ atemporale %i aspațiale. >i alte structuri ale $B& carese ocupă cu integrarea in ormaţiei emoționale 'i cogniti,e sunt cercetate #n prezent #n ceea ce pri,e'tee,entuale modi icări uncţionale la $$*. *rin corpul calos sunt integrate in ormatii din emis ereledreapta %i st8nga ale creierului %i ast el sunt coroborate caracteristicile g8ndirii simbolice/ orientate sprerezol,area problemelor/ analitice 0de la emis era st8ngă/ cu caracteristicile globalizante ale comunicării%i percepţiei non,erbale 0prelucrate #n emis era dreaptă. ( indicație despre tulburarea acestei uncții seconturează #n cercetările care stabilesc pentru in ormaţiile traumatice o lateralizare emis erică pronunțată#n sensul unei acti,ități sporite #n partea dreaptă %i unei acti,ități diminuate #n emis era st8ngă. 4 din 31
Related Search
Similar documents
View more...
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks