Studiul Privind Geneza Reliefului Actual Al Republicii Moldova

Description
Relief, Moldova, Podișul Moldovei de Nord

Please download to get full document.

View again

of 4
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 2 | Pages: 4

Extension: PDF | Download: 0

Share
Transcript
  Buletinul Institutului de Geologie  i Seismologie al A  M, N 1, 2012   75 CZU 551.3.051.6  Bliuc I.    , Malai I. *   Studiul privind geneza reliefului actual al Republicii Moldova Abstract Given paper reflected some dates about formation of contemporaneous relief structure of the Republic of Moldova. For this study was analyzed data obtain of precedents authors, as well as accrued as a result of geological survey work in the medium and large scale. Rezumat Prezenta lucrare reflect    unele date privind geneza reliefului contemporan al Republicii  Moldova. Pentru acest studiu au fost analizate datele ob    inute de c  tre cercet   torii anteriori   i  prelucrate cele ob    inute în rezultatul ridic  rilor geologice la scar    medie   i mare.                  .              ,                . Relieful contemporan de pe acest teritoriu este destul de modelat, r   spândit pe 17 unit  i geomorfologice (câmpii, podi  uri) [8p. 25]. Diferen  ierea geomorfologic   a reliefului dat reflect   schimb  rile geologice interne  i externe a scoar   ei terestre. În literatura publicat   [3, 4, 5, 9, 11] predomin   p  rerea c   la Nordul teritoriului studiat relieful contemporan a început s   se formeze dup   retragerea m  rii sarma  iene. Râmbu [11] scrie “Formele mai vechi de relief au început s   se formeze în Nordul Moldovei dup   retragerea m  rii Sarma  iene, îns   ele au fost distruse de eroziune. Unele  por   iuni din acest relief s-au mai p  strat pe alocuri sub form   de dealuri reziduale. În Sudul Moldovei relieful este relativ mai tân  r (p. 27) dup   retragerea m  rii Pon  iene” (p. 28). Bilinchis  i al  ii [4] au desp  it teritoriul dintre Prut  i Nistru în 16 blocuri, care dup   p  rerea lor, corespund blocurilor neotectonice care sunt lipsite de o argumentare stratigrafic   (p. 74). Levadniuc [10] sus  ine c   în Cuaternar mi  rile tectonice sub form   de blocuri au determinat formele principale ale reliefului contemporan. Noi [6] anterior, am ar   tat c   nimeni niciodat   n-a dovedit stratigrafic nici un bloc de pe Placa Moldoveneasc  . Dup   regresiunea M  rii Sarma  iene la Nordul Republicii Moldova  i a Pon  ianului la Sud, pe tot teritoriul dat se formeaz   un regim continental, unde în dou   etape majore (Sarma  ian – Pliocen mediu  i Pliocen tardiv) paralel cu alte procese exogene (denuda  ie  i eroziune) se acumuleaz   depozite continentale cu o grosime mai mare de    Universitatea de Stat din Tiraspol, Catedra de Geografie General  .  Buletinul Institutului de Geologie  i Seismologie al A  M, N 1, 2012   76 Fig.2. Sec  iunea geologic   A-B   100 m, care Barbot de Marni le-a atribuit la etajul de Balta (Baltskii yarus). Mai târziu (1940) Lungersgauzen le divizeaz   în trei unit  i litologice, unde în cele dou   inferioare materialul clastic este autohton, iar în cel superior (Cuciurgan) – carpatic, care dup   p  rerea lui a fost adus din Carpa  ii de Nord de un râu vast, care  erpuia între mun  ii Carpa  i la Vest  i Scutul Ucrainean la Est. De asemenea, el este de p  rerea c   acest râu a ap  rut în rezultatul topirii ghe  arilor montani într-o perioad   relativ mai cald  . Aceste depozite aluviale, care în Codrii de lâng   B  ne  ti (for. 16) s-au p  strat pân   în prezent (66 m), formând o câmpie aluvial  , acoperind fostul relief Sarma  ian – Pliocen mediu (fig. 3). Fig.1. Sec  iunea geologic   Stolniceni – B  xani (A-B).  Noi am încercat s   restabilim situa  ia geologic   de acumulare  i  spândire a depozitelor continentale,  punând la baz   ultimele depuneri maritime a Basarabeanului superior (forma  iunea de Repedea –  cani), care s-au p  strat par   ial pe unele forme morfologice mai înalte (B  ne  ti,  gura, B  xani, P  un  .a.). Sec  iunile geologice (fig. 1, 2) demonstreaz   conving  tor c   la Nord de Codrii  ne  ti depozite continentale lipsesc (au fost complet erodate  i relieful contemporan aici se a  terne pe forma  iunile maritime a Basarabeanului mediu). Într-o perioad   relativ mai rece (Pliocenul tardiv), când apa acestui râu devine mai pu  in  ,  i nu acoper    toat   câmpia aluvial   cu material carpatic în unele p  i ale ultimei, apar râurile Para  – Prut  i Para – Nistru, care au început fasonarea reliefului actual.  Buletinul Institutului de Geologie  i Seismologie al A  M, N 1, 2012   77 Fig.3. Depozitele continentale de  pe Podi  ul Central Moldovenesc (la Nord de satul B  ne  ti) În perioadele tectonice mai active de exondare regional  , râurile î  i adânceau albia, iar în cele relativ pasive acumulau depozite aluviale [1, 2, 7], formând în  bazinele râurilor Nistru  i Prut pân   la 16 nivele aluviale. Astfel, în rezultatul eroziunii relieful contemporan în prezent se a  terne începând cu rocile Pliocene  i sfâr   ind cu fundamentul cristalin (Cos  i). Deci relieful contemporan a început   se formeze la sfâr   itul Pliocenului mediu o dat   aproape pe tot teritoriul dat. Lucr   rile topografice de nivelare repetat   în lungul c  ilor ferate care au ar   tat unele ridic  ri  i afund  ri, expuse de Bilinchis [3] reflect   ac  iunea Orogenului carpatic asupra acestui teritoriu. În multe foraje carotele argilelor sarma  iene în unele intervale au o textur    înclinat   ori gofrat  , care dovedesc ac  iunea Orogenului asupra Platformei Moldovene  ti. De asemenea îns  i Bilinchis înseamn  , c   a  a nivelare pe o re  ea atât de rar    nu permite de a face concluzii definite (p. 100). Bilinchis [3] sus  ine c   relieful contemporan este în strâns   leg  tur    cu “stra  ele neogene care sunt înclinate spre Vest, iar relieful are o înclinare spre Sud – Est (p. 122)”. Men  ion  m, c   toate depozitele sedimentare, de asemenea  i fundamentul cristalin, au o înclinare spre Sud – Vest formând un monoclinal. Materialele expuse mai sus demonstreaz   conving  tor c   relieful contemporan s-a modelat în rezultatul proceselor de eroziune  i de denuda  ie care reprezint   ni  te sculpturi  i nu structuri. De asemenea  i Jeanrenaud P.  i Saraiman A. [9] sus  in c   relieful dintre Siret  i Prut „se datoreaz   activit  ii sculpturale a factorilor externi care au distrus câmpia ini  ial   de acumulare sarmato-pliocen   i au înlocuit-o cu relieful colinar  i deluros de ast  zi. Existen  a acestor întinse suprafe  e se datoreaz   în întregime denuda  iei. În literatura mai veche se întâlnesc  i unele ipoteze cu privire la evolu  ia policiclic   a reliefului  i la srcinea tectonic   a unor ceste, dar au fost infirmate de studiile mai noi. Rolul principal în sculptarea reliefului l-au avut râurile care str    bat regiunea” (p. 3). Concluzii Relieful contemporan a început s   se formeze la sfâr   itul Pliocenului mediu, în rezultatul exond  rii ne uniforme regionale  i reprezint   sculpturi datorit   proceselor de denuda  ie  i eroziune  i nu structuri tectonice.  Buletinul Institutului de Geologie  i Seismologie al A  M, N 1, 2012   78 Bibliografie 1.     .,   .  . (1966) “    ”  .   N. 10,  ,  . 37-45. 2.     .,   .  . (1967) “      ”  .   N. 4,  ,  . 62-66. 3.     .  . (1971) “       ”,  .  ,  , 138  . 4.     .  .,   .  .,   .  . (1979) “                ”      .  ,  ,  . 73-86. 5.     . (1992) “     -      ”  ,  , 170  . 6.     .  . (2010) “      ” Buletin  tiin  ific. Muzeul Na  ional de Etnografie  i Istorie Natural  . Vol. 12 (25), Chi  in  u, p. 149-155. 7.     .  .   .  .,   .  . (1988) “        ”   1:200000.   .  , 155  . 8.   Donis   I.,  . a. (2009). „Contribu  ii la regionarea geomorfologic   a Podi  ului Moldovenesc” Materialele simpozionului jubiliar interna  ional „Mediul  i dezvoltarea durabil  ”70 ani de la fondarea Facult  ii de Geografie. Labirint, Chi  in  u, p. 16-23. 9.   Jeanrenaud P., Saraiman A. (1995) „Geologia Moldovei Centrale dintre Siret  i Prut” Ed. Univers „AL. I. Cuza”Ia  i, 175 p. 10.     .  .   (1978).”    ”  ,  . 29. 11.   Râmbu N. (2008) Relieful. „Geografia Fizic   a Republicii Moldova” Manual pentru clasa a VIII-a, ed. Litera. Chi  in  u, p. 27. Primit la redac    ie 19 iunie 2012
Related Search
Similar documents
View more...
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks