Studiu de caz: analiza industriei bunurilor de larg consum cu viteză de circulație mare (FMCG) - PDF

Description
Studiu de caz: analiza industriei bunurilor de larg consum cu viteză de circulație mare (FMCG) Sorin ANAGNOSTE, EY Iancu GUDA, COFACE A. Contexul General Pentru a reuşi în următorii cinci ani organizaţiile

Please download to get full document.

View again

of 24
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Scrapbooking

Publish on:

Views: 16 | Pages: 24

Extension: PDF | Download: 0

Share
Transcript
Studiu de caz: analiza industriei bunurilor de larg consum cu viteză de circulație mare (FMCG) Sorin ANAGNOSTE, EY Iancu GUDA, COFACE A. Contexul General Pentru a reuşi în următorii cinci ani organizaţiile din industria bunurilor de larg consum cu viteză de circulaţie mare (FMCG) vor trebui să-şi adapteze modelul de afaceri pentru a rămâne relevanţi atât pentru clienţi cât şi pentru angajaţi. Studiul de faţă abordează industria FMCG din trei pespective principale - macroeconomică, microeconomică şi strategică toate acestea contribuind la o mai bună înţelegere a ce a fost şi a ce va veni. Câteva tendinţe încep să fie destul de clare: (1) reglementarea organizaţiilor de către guverne devine din ce în ce mai des întâlnită; (2) migrarea clienţilor către mediul virtual; (3) achiziţionarea de catagorii de produse; (4) realizarea de achiziţii şi fuziuni pentru supravieţuire sau pentru câştigarea unui avantaj strategic competitiv etc. Din aceste motive, dar şi datorită altora asemănătoare, companiile care se vor diferenţia peste cinci ani vor fi făcut cel puţin o parte din următoarele: automatizarea proceselor (Robotics Process Automation) implementarea de Big Data şi/sau Business Intelligence noi modele de organigrame de vânzări (Business-to-Business şi Business-to- Consumer) adaptate consumatorilor din mediul virtual realizarea unui management al schimbării care să susţină planurile de excelenţă ale organizaţiei etc. Toate aceste acţiuni nu pot avea un impactul dorit dacă nu ţinem cont de contextul micro şi macroeconomic al României, despre cum se poziţionează jucătorii din această piaţă din punct de vedere al indicatorilor financiari, al direcţiei în care evoluează industria şi, mai ales, dacă este rentabil să investim. B. Contexul Macroeconomic Grafic 1: Ponderea Consumului în PIB Cuvinte cheie: FMCG, Robotics Process Atuomation (RBA), Context Micro-Macroeconomic Modelul de creştere economică al României se bazează în principal pe consum. Acest lucru se observă din analiza formării PIB, ponderea consumului în produsul intern brut înregistrând în ultimii 20 de ani o medie de 75%, cu variaţii anuale înregistrate în banda 69% - 84% (vezi graficul 1). Sursa: INSSE, date prelucrate Coface pag. 1 Acest model nu are efecte benefice generalizate în economie, în condiţiile în care dinamica consumului privat este puternic corelată cu evoluţia importurilor. Folosind tehnica de regresie liniară între dinamica importurilor (variabila necunoscută) şi cea a consumului privat (variabila cunoscută) pentru perioada (cifre actualizate la sfârşitul primului semestru din 2016), observăm o corelaţie pozitivă puternică între acestea, aproximativ 76% din evoluţia importurilor fiind explicată prin dinamica consumului. Corelaţia pozitivă puternică între cele două variabile este amplificată şi de oferta internă inelastică, caracterizată de produse de larg consum cu valoare adăugată redusă sau foarte puţin diversificată (în special pe zona echipamentelor electronice), reprezentată în graficul 2. Grafic 2: Corelaţia Consumului şi Importului Sursa: INSSE, date prelucrate Coface Mai mult decât atât, consumul este orientat în special către direcţii care nu generează un efect de tracţiune a producţiei industriale. Astfel, conform ultimelor cifre publicate de INS şi ilustrate în graficul 3 şi 4, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a înregistrat o creştere de 15,9% în primele opt luni ale anului curent comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, în condiţiile în care avansul a fost susţinut atât de creşterea consumului în rândul produselor alimentare, băuturi şi tutun (+19,6%), în timp ce consumul pentru produsele nealimentare a crescut cu 15,3% iar consumul de carburant a înregistrat un avans de 11,3%. Grafic 3: Cifra de afaceri în comerţul Grafic 4: Comerţul cu amănuntul (YoY) cu amănuntul pe categorii pag. 2 Sursa: INSSE, date prelucrate Coface Dinamica înregistrată în rândul indicatorilor pe termen scurt se reflectă fidel şi în sentimentul economic de încredere raportat de către Eurostat pentru fiecare zonă în parte. Astfel, conform cifrelor ilustrate în graficul 5, România înregistrează cel mai ridicat nivel de încredere în comerţ pe plan regional, în timp ce încrederea consumatorilor este sub media înregistrată în cadrul UE(19), conform cifrelor Eurostat ilustrate în graficul 6. Grafic 5: Nivelul de încredere în comert Grafic 6: Nivelul de încredere al consumatorilor Sursa: INSSE, date prelucrate Coface Consumul privat va rămâne pe un trend crescător pe parcursul anului 2016, în baza urmatoarelor premise: câstigul salarial a înregistrat un avans anualizat în primele opt luni ale anului curent de 14,5% în termeni nominali, respectiv 14,71% în termeni reali creşterea nivelului de încredere al consumatorilor care are susţinere puternică şi în anul următor pe fondul: o creşterii salariilor în sectorul public, respectiv cu +25% în sănătate (începând cu octombrie 2015), +15% învăţământ (începând cu decembrie 2015) şi +10% pentru restul sectoarelor publice (începând cu decembrie 2015) a se vedea graficele 7 şi 8; o reducerea TVA pentru produsele alimentare de la 24% la 9% începand cu luna Iunie 2015, şi scăderea generalizată a TVA la 20% începând cu ianuarie 2016 şi la 19% cu ianuarie 2017; o creşterea medie a pensiilor cu 5% începand cu Ianuarie 2016; o creşterea salariului minim pe economie cu 19% începand cu luna Mai 2016 (urmat de alte creşteri importante în ultimii ani, respectiv 10% în anul 2013, 13% în anul 2014, 16% în anul 2015); o ratele de dobândă foarte scăzute pentru creditele noi contractate în moneda locală, precum şi a perspectivelor de a rămâne la un nivel scăzut şi în anul pag. 3 Grafic 7: Evoluţia câştigului salarial mediu net % YoY Grafic 8: Câştigul salarial mediu net (RON) Sursa: INSSE, date prelucrate Coface Dinamica consumului este puternic corelată şi cu evoluţia creditării în economie, în condiţiile în care venitul disponibil este insuficient pentru a acoperi toate nevoile de consum. Analiza evoluţiei creditului acordat sectorului privat din punct de vedere al componenţei pe categorii de debitori relevă urmatoarele tendinţe: Soldul creditelor acordate gospodăriilor populaţiei la sfârşitul lunii August 2016 a fost de 110 mld RON, în creştere cu 6% comparativ cu aceeaşi lună a anului anterior. Conform ultimelor cifre publicate de BNR (vezi tabelul 1), numărul de interogari ale Centralei Riscului de Credit (CRC) efectuat de către instituţiile de credit pentru debitori potenţiali pentru perioada ianuarie-august 2016 a fost de , înregistrând o scădere cu 3% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. În condiţiile în care soldul creditelor creşte, dinamica este explicată de o rată de transformare mai mare a cererilor de credite precum şi de contractarea unor credite noi în valoare superioară, ambele fiind susţinute de un grad de bancabilitate mai bun al debitorilor; Depozitele deschise de gospodariile populaţiei la sfârşitul lunii August 2016 au fost de 153 mld RON, în creştere cu 9,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, avansul înregistrat în 2016 fiind constant pe parcursul anului. Astfel, aşa cum se observă şi prin cifrele ilustrate în graficul 8, creşterea anuală a depozitelor a depăşit constant evoluţia similară a creditelor în cazul persoanelor fizice; Procesul relansării graduale a creditării nu se observă la fel de vizibil şi în rândul companiilor, soldul creditelor acordate companiilor nonfinanciare scăzând cu -6% la sfârşitul lunii August 2016 comparativ cu soldul înregistrat în aceeaşi lună a anului anterior; Nivelul depozitelor deschise de companiile nonfinanciare în sistemul bancar a crescut semnificativ în primele opt luni ale anului curent, avansul înregistrat de acestea fiind de aproape 14% cu un trend constant pe parcursul anului. Procesul dezintermedierii în cazul companiilor este ilustrat de graficul 10. pag. 4 Grafic 9: Credite V.S. Depozite Persoane Fizice (YoY) Grafic 10: Credite V.S. Depozite Companii (YoY) Sursa: INSSE, date prelucrate Coface Tabel 1: Total Interogări Centrala Riscului de Credit Total interogări debitori proprii (proxy pentru risk management portofoliu actual) Total interogări debitori potenţiali (proxy pentru cererea de credite noi din piaţă) (ian-aug) Sursa: INSSE, date prelucrate Coface pag. 5 Analizând cifrele pe sold în ceea ce priveşte dinamica creditelor şi a depozitelor pentru persoanele fizice şi juridice ilustrate în graficele 8 şi 9, observăm că reluarea creditării este mai vizibilă în rândul gospodăriilor populaţiei şi este orientată mai mult către contractarea de credite în moneda locală. Pentru a putea delimita impactul contractarii creditelor noi şi efectul rambursării creditelor aflate pe sold, este important să analizăm separat dinamica creditelor nou contractate. Astfel, conform ultimelor cifre publicate de către BNR şi ilustrate în graficele 11 si 12, observăm faptul că atât Grafic 11: Credite Noi Persoane Fizice (mil RON) gospodăriile cât şi companiile se orientează din ce în ce mai mult către creditele denominate în moneda locală, ponderea acestora în soldul creditelor din sistemul bancar ajungând la aproape jumătate la sfârşitul lunii August din anul curent, comparativ cu minimul de 33% înregistrat în anul Această dinamică a fost încurajată pe fondul condiţiilor mult mai favorabile privind contractarea creditelor în RON (dobânzi reduse şi disperpersia diminuată între dobânzile practicate pentru credite şi depozite). Grafic 12: Credite Noi Persoane Juridice (mil RON) Sursa: INSSE, date prelucrate Coface pag. 6 C. Contextul Microeconomic Evoluţia pozitivă a consumului privat observată la nivel macroeconomic se reflectă şi în rândul companiilor care activează în piaţa produselor de larg consum (FMCG), sector pentru care a fost considerată situaţia financiară a tuturor companiilor al căror CAEN principal se încadrează în lista celor nouă sectoare de mai jos (Tabel 2). Tabel 2: Piaţa Produselor de Larg Consum CAEN CAEN Text 4631 Comerţ cu ridicata al fructelor şi legumelor 4632 Comerţ cu ridicata al cărnii şi produselor din carne 4633 Comerţ cu ridicata al produselor lactate, ouălor, uleiurilor şi grăsimilor comestibile 4634 Comerţ cu ridicata al băuturilor 4635 Comerţ cu ridicata al produselor din tutun 4636 Comerţ cu ridicata al zahărului, ciocolatei şi produselor zaharoase 4637 Comerţ cu ridicata cu cafea, ceai, cacao şi condimente 4638 Comerţ cu ridicata specializat al altor alimente, inclusiv peşte, crustacee şi moluşte 4639 Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun Analizand evoluţia numărului de companii care au depus declaraţiile financiare şi care se încadrează în sectoarele listate anterior (conform CAEN principal, a se vedea tabelul 3), observăm o scădere cu 17% a numărului de companii, de la nivelul înregistrat în anul 2008, respectiv 9.206, la în anul Faptul că în perioada veniturile înregistrate au crescut cu 26% iar numărul companiilor scade cu 17% confirmă o creştere a nivelului de consolidare în piaţă prin concentrarea veniturilor în rândul companiilor mai mari, în timp ce firmele mici nu pot face faţă concurenţei cu marile lanţuri de retail şi îşi întrerup activitatea. Astfel, companiile care înregistrează venituri de peste 1 mil EUR în anul 2015 şi care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele selectate reprezintă 20% din totalul companiilor cu activitate dar generează peste 96% din veniturile consolidate, comparative cu 90% în anul Tabel 3: Numărul de companii FMCG Categorie Cifră Afaceri (EUR) Fara Activitate K EUR K-500K EUR K K EUR MIL EUR MIL EUR MIL EUR MIL EUR PESTE 100 MIL EUR TOTAL Număr Evoluţie număr -4% -7% -2% 1% 2% 2% -10% Total Cifră Afaceri (mil RON) Evoluţie Cifră Afaceri 5% 13% -6% -6% 7% -2% 16% Sursa: INSSE, date prelucrate Coface pag. 7 Această dinamică este înregistrată în condiţiile în care numărul de companii care şi-au întrerupt activitatea a fost net superior celor nou înregistrate, sectoarele cu cel mai mare raport din acest punct de vedere fiind comerţul cu ridicata al băuturilor, al altor alimente (inclusiv peşte, crustacee, moluşte) şi comerţul nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun (media înregistrată de aceste trei sectoare fiind de 3,4 companii care şi-au întrerupt activitatea la fiecare companie nou înregistrată). Această evoluţie confirmă înlocuirea comerţului tradiţional cu cel modern. Tabel 4: Raportul OUT : IN pentru FMCG CAEN CAEN Text: Comert cu ridicata al Out:In 2015 Out:In 2014 Out:In fructelor şi legumelor 1,6 1,5 1,8 1, cărnii şi produselor din carne 3,2 2,9 3,4 2, produselor lactate, ouălor, uleiurilor 1,7 1,4 1,6 1, băuturilor 3,1 3,4 4,0 3, produselor din tutun 1,8 2,0 2,4 2, zahărului, ciocolatei şi produselor zaharoase 2,2 2,3 2,7 2, cafea, ceai, cacao şi condimente 1,9 1,6 1,9 2, specializat al altor alimente, inclusiv peşte, crustacee şi moluste 3,1 3,4 4,0 3, nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun 3,0 3,4 4,0 3,5 Sursa: MF, date prelucrate Coface Out:In 2012 În ciuda creşterii consolidate a veniturilor cu 5% în anul 2015, evoluţia este inegală în rândul sectoarelor FMCG, după cum se poate observa în tabelul 5. Astfel, comerţul cu ridicata al zahărului, ciocolatei şi produselor zaharoase a înregistrat o scădere a veniturilor cu 20%, în timp ce alte sectoare au raportat creşteri marginale (comerţul nespecializat de produse alimentare băuturi (3%), comerţul cu ridicata al cărnii şi produselor din carne (5%) iar cel al produselor lactate, ouă şi ulei doar (4%). Creşterile cele mai mari au fost raportate de comerţul cu ridicata al fructelor şi legumelor (+22%) precum şi pentru cafea, ceai, cacao şi condimente (+14%). Tabel 5: Dinamica cifrei de afaceri CAEN CAEN Text: Comert cu ridicata al Out:In 2015 Out:In 2014 Out:In 2013 Out:In fructelor şi legumelor 22% -3% -8% -14% 4632 cărnii şi produselor din carne 5% -1% -13% 7% 4633 produselor lactate, ouălor, uleiurilor 4% -1% -8% 8% 4634 băuturilor 10% 11% -4% 8% 4635 produselor din tutun 8% 0% 2% 7% 4636 zahărului, ciocolatei şi produselor zaharoase -20% 33% -27% -6% 4637 Comerţ cu ridicata cu cafea, ceai, cacao şi condimente 14% 4% 5% 10% 4638 altor alimente, inclusiv peşte, crustacee şi moluşte 12% 12% 4% -9% 4639 nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun 3% 31% -6% -21% Nivel consolidat FMCG 5% 13% -6% -6% Sursa: MF, date prelucrate Coface pag. 8 Evoluţia indicatorilor de profitabilitate Creşterea vânzărilor raportată de companiile care activează în sectorul produselor de larg consum se reflectă şi în evoluţia profitabilităţii consolidate. Astfel, marginea netă înregistrată la nivel sectorial pentru anul 2015 a fost de 2,16%, în creştere constantă în ultimii patru ani şi în condiţiile în care toate sectoarele selectate au înregistrat un rezultat consolidat pozitiv în anul De remarcat îmbunătăţirea semnificativă a performanţei financiare de către companiile care activează în comerţul cu ridicata al fructelor şi legumelor, care au înregistrat o margine netă de 1,74% în anul 2015, comparativ cu o pierdere de 0,51% în anul anterior, în timp ce acest sector a înregistrat cea mai mare creştere a veniturilor, respectiv +22%. O dinamică similară a profitabilităţii se înregistrează şi în comerţul cu ridicata al cărnii. La polul opus se află firmele care activează în sectorul comerţului cu ridicata al zahărului, ciocolatei şi produselor zaharoase, care înregistrează o marjă comercială netă în anul 2015 de 1,45%, comparativ cu 6,23% în anul anterior, în timp ce veniturile au scăzut cel mai mult în acest sector, respectiv -20%. Tabel 6: Evolutia rezultatului net CAEN CAEN Text: Comert cu ridicata al fructelor şi legumelor 1,74% -0,51% -1,90% -0,01% 4632 cărnii şi produselor din carne 1,52% -0,47% -0,04% 0,03% 4633 produselor lactate, ouălor, uleiurilor 2,52% 0,66% 0,84% -0,34% 4634 băuturilor 1,33% 0,44% -2,74% -0,76% 4635 produselor din tutun 3,65% 3,05% 3,10% 0,47% 4636 zahărului, ciocolatei şi produselor zaharoase 1,45% 6,23% -1,57% 0,38% 4637 Comerţ cu ridicata cu cafea, ceai, cacao şi condimente 1,56% 1,67% 1,54% 1,10% 4638 altor alimente, inclusiv peşte, crustacee şi moluste 2,77% 2,16% 2,71% 0,15% 4639 nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun 1,61% 0,74% 1,13% -1,52% Nivel consolidat FMCG 2,16% 1,36% 0,73% 0,71% Sursa: MF, date prelucrate Coface Evoluţia indicatorilor de solvabilitate Ritmul accelerat de creştere al vânzărilor raportat de către companiile care activează în sectorul FMCG a implicat o nevoie de finanţare în creştere, dar care nu se reflectă într-un grad de îndatorare mai mare datorită profiturilor marginale superioare, aşa cum este ilustrat în tabelul 7. Totuşi, unele sectoare înregistrează un nivel foarte ridicat al îndatorării prin comparatie cu normele conservatoare de analiză financiară. Din acest punct de vedere, remarcăm negativ firmele care activează în comerţul cu ridicata al zahărului, ciocolatei şi produselor zaharoase, care înregistrează capitaluri proprii negative şi un grad de îndatorare de 103%, pe fondul scăderii veniturilor (-20%) şi profitabilităţii (de la 6,23% in 2014, la doar 1,45% in 2015). De asemenea, comerţul cu ridicata al băuturilor a înregistrat constant un nivel foarte ridicat al îndatorării, peste 95% din active fiind finanţate prin resurse externe în toată perioada Totuşi, datorită restului sectoarelor care au înregistrat capitalizare suplimentară prin profituri superioare, nivelul consolidat al îndatorării la nivelul companiilor care activează în FMCG a scăzut la 77% în anul 2015, comparativ cu 81% în anul anterior. pag. 9 Tabel 7: Evoluţia gradului de îndatorare CAEN CAEN Text: Comert cu ridicata al fructelor şi legumelor 89% 93% 94% 91% 4632 cărnii şi produselor din carne 89% 88% 87% 97% 4633 produselor lactate, ouălor, uleiurilor 72% 73% 78% 80% 4634 băuturilor 97% 95% 99% 94% 4635 produselor din tutun 77% 75% 78% 77% 4636 zahărului, ciocolatei şi produselor zaharoase 103% 91% 107% 110% 4637 Comerţ cu ridicata cu cafea, ceai, cacao şi condimente 70% 72% 75% 80% 4638 altor alimente, inclusiv peşte, crustacee şi moluşte 76% 74% 73% 80% 4639 nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun 61% 68% 68% 85% Nivel consolidat FMCG 77% 81% 84% 82% Sursa: MF, date prelucrate Coface Dinamica investiţiilor şi comportamentul de plată Dezvoltarea comercială a companiilor a fost posibilă prin investiţii importante pe termen lung realizate în perioada , când nivelul investiţiilor în activele fixe a depăşit constant 10%, aşa cum se observă în cifrele din tabelul 8. Astfel, ponderea activelor fixe în total active a urcat până la 30% în anul Totuşi, apetitul investiţional a fost temperat în anul 2015, valoarea contabilă a activelor fixe fiind relativ identică, semn că investiţiile au fost limitate doar pentru a conserva activele. Remarcăm, încă o dată, companiile din comerţul cu zahar şi ciocolată, unde investitiile practic nu există, în condiţiile în care veniturile scad cu 20%, marginea netă se reduce de aproape trei ori, iar companiile sunt supraîndatorate! Tabel 7: Evoluţia gradului de îndatorare CAEN CAEN Text: Comert cu ridicata al fructelor şi legumelor 89% 93% 94% 91% 4632 cărnii şi produselor din carne 89% 88% 87% 97% 4633 produselor lacta
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks