Strategia Nationala de Dezvoltare Tineret

Description
Strategia Nationala de Dezvoltare Tineret R.Moldova 2020

Please download to get full document.

View again

of 36
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 6 | Pages: 36

Extension: DOCX | Download: 0

Share
Transcript
  Anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 1006 din 10 decembrie 2014 STRATEGIA NAŢIONALĂ  DE DEZVOLTARE A SECTORULUI DE TINERET 2020 INTRODUCERE Strategia naţională de dezvoltare a sectorului de tineret  2020 (în continuare  –   Strategie) este al treilea document strategic pe ţară  în domeniul tineretului. Elaborarea Strategiei derivă din contextul reformelor inițiate în Strategia națională  pentru tineret pe anii 2009- 2013 și acțiunile lansate în documentele sectoriale ce sînt parte a Strategiei n aţ ionale de dezvoltare „ Moldova 2020 ”   şi  se ghid ează  de  principiile, obiectivele şi  domeniile m enţi onate în Rezolu ţia  Consiliului Uniunii Europene din 27 noiembrie 2009 privind cadrul reînnoit pentru cooperarea europ eană  în domeniul tineretului (2010-2018). Strategia tras ează d irecţii le  prioritare de dezvoltare a sectorului de tineret pentru urm ă to rii șase  ani şi  defin eş te un plan specific de a cţiu ni. Pentru elaborarea Strategiei au fost realizate cercet ă ri specifice ce vizeaz ă  tinerii şi  domeniul tineretului, au fost d esfăşu rate consult ări  publice cu tinerii, speciali ş tii de tineret şi  cu Grupul de referin ţă, c ompus din reprezentan ţi  ai instituțiilor publice   şi  ai societ ăţ ii civile . Totodată, o serie de documente importante au constituit o sursă valoroasă pentru elaborarea Strategiei: Raportul de evaluare a Strategiei naționale  pentru tineret 2009-2013, Raportul Keystone- Moldova „Opinia tinerilor față de politica de tineret”, precum   şi alte documente intersectoriale de  politici publice care îi vizează  pe tineri direct sau indirect. De asemenea, au fost organizate audieri publice în trei regiuni ale ţări i (Nord, Sud, Centru). În urma cercetărilor specifice, chiar dacă în ultimii ani au fost lansate reforme importante în sectorul public pentru a accelera creșterea economică, a fortifica serviciile de stat și a promova drepturile sociale, s- a constatat că situația tinerilor, îndeosebi a celor din localitățile rurale, a rămas aproape neschimbată. Tinerii, în general, sînt cel mai numeros grup social și foarte sensibil la schimbările politice, economice și sociale ale ţării. De asemenea, a ceștia   sînt foarte diferiţi, cu diverse probleme și necesităţi, opinii și valori. Ei reprezintă o categorie de populație extrem de mobilă, fiind implicaţi semnificativ atît în migrația internă (rural - urban, orașe mici - orașe mari), cît și în migrația externă. Mediul urban este mai atractiv pentru tineri, deoarece aici au posibilitat ea să - și continue studiile, să se angajeze în cîmpul muncii, să - și  petreacă eficient timpul liber etc. În mediul rural , oportunitățile de angajare și/sau afirmare sînt esențial reduse, iar infrastructura și serviciile –   slab dezvoltate. Strategia naţională de dezvoltare a sectorului de tineret  2020 prevede implicarea direct ă  a tinerilor, a lucr  ă torilor, a organiza ţ iilor de tineret şi  a altor actori de imedi ată  tangen ţă în  v iaţa  politi că,  economi că, social ă şi  cultural ă a   ţăr  ii, crearea  condițiilor adecvate pentru a le asigura tinerilor oportunități egale : accesul la informare și servicii de calitate în educație, sănătate și petrecerea timpului liber  . Aceasta le va permite tinerilor să - și dezvolte cunoștințele și competențele în vederea integrării depline, implicării active în toate aspectele vieții. Dezvoltarea sectorului de tineret, precum și a structurilor de tineret și a organizațiilor/instituțiilor   ce ofer  ă  programe și servicii acestora   trebuie să devină o prioritate a statului,   care urmează să a dopte şi să implementeze  politici efective ce vizează toate categoriile de tineri. Totodată, este importantă cooperarea intersectorială cu alte ministere, instituţii  publice şi societatea civilă pentru a soluţiona    problemele existente şi pentru a îmbunătăţi situaţia tinerilor.   În acest context, se conturează necesitatea urgentă de a dezvolta instrumente şi mecanisme instituţionale care ar determina creşterea gradului de participare a tinerilor la viaţa comunităţii şi ar stimula, prin intermediul structurilor locale de tineret, activismul civic. Mai mult ca niciodată, tinerii din grupurile cu oportunităţi reduse trebuie să fie activ implicaţi, împreună cu semenii lor, în procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile şi în activităţile din comunitate. În contextul prezentei Strategii sînt vizaţi următorii beneficiari:  1)   toți tinerii conform vîrstei prevăzute de Legea cu privire la tineret, inclusiv cei cu oportunități reduse;  2)   familiile tinere; 3)   specialiștii şi lucrătorii de tineret; 4)   instituțiile publice centrale și locale care lucrează cu tinerii;  5)   organizațiile neguvernamentale de tineret;  6)   centrele de tineri și centrele comunitare multifuncționale care oferă servicii tinerilor; 7)   centrele de sănătate prietenoase tinerilor;  8)   consiliile locale ale tinerilor; 9)   tinerii și asociații le de tineret din diasporă etc.    Principiile de bază ale prezentei Strategii sînt următoarele:   1)   egalitatea în drepturi    –    fiecare tînăr are drepturi egale la oportunităţi la accesarea informaţiei de ordin public, la dezvoltarea personală, studii, la angajarea în cîmpul muncii conform calificării, la adoptarea propriilor decizii, la exprimarea  propriilor opinii, la accesarea variatelor servicii, inclusiv a celor de sănătate etc.; 2)   nediscriminarea şi egalitatea de şanse    –    tratamentul egal şi nediscriminatoriu al tinerilor în baza criteriului de rasă, etnie, sex, gender, opinie, dezabilitate, srcine socială, apartenenţă religioasă și a altor criterii similare; 3)    participarea    –    implicarea coordonată a tinerilor, a autorităţilor administrației publice şi societăţii civile în procesul decizional de soluţionare a  problemelor din sectorul de tineret; 4)   autonomia structurilor de tineret     –   structurile de tineret sînt autonome în  procesele decizionale şi practicile dezvolta te;  5)   cooperarea intersectorială    –    sprijinirea şi dezvoltarea activităților pentru tineret reprezintă acţiuni le intersectoriale, a căror realizare presupune implicarea tuturor instituţiil or de stat şi a societ ăţii  civile cu obiective similare pe segmentul de tineret; 6)    parteneriatul  –   colaborarea şi acţiuni le de coordonare între tineri, instituţiile de stat, mediul academic şi societatea civilă prin stabilirea de parteneriate constructive şi efective;  7)   imparţialitatea    –    toţi actorii implicaţi în implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei sînt trataţi în mod egal şi imparţial;  8)   transparenţa  –    instituţiile implementatoare a Strategiei au un grad sporit de deschidere faţă de beneficiari şi publicul larg, furnizînd informații privind procesul de luare a deciziilor, de implementare și rezultatele acestora. Implementarea Strategiei va consolida sectorul de tineret, va majora impactul acestuia în viața socială a țării, ceea ce va contribui la dezvoltarea educației, culturii, la crearea locurilor de muncă   și   la creșterea calității vieții tinerilor.   SITUAȚIA GENERALĂ A TINERILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA Cifre și realități    Populația totală a Republicii Moldova constituia 3 557 634 persoane la 1 ianuarie 2014 (sau aproximativ 3,6 milioane de persoane), din care bărbați –   1 711 506 și femei –   18 476 128, ponderea pop ulației  din mediul rural (2 054 638) fiind mai mare decît cea din mediul urban (1 502 996). Fiecare al patrulea cetățean al Republicii Moldova este tînăr (15 -29 de ani). În conformitate cu Legea cu privire la tineret, tinerii reprezintă persoanele cu vîrsta cuprinsă între 16 şi 30 de ani. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS), tinerii (15 -29 ani) din Republica Moldova reprezintau 25 la sută din populaţia stabilă la 1 ianuarie 2014. S- a constatat că generaţia tinerilor este în descreştere continuă , în mod special a categoriei de vîrstă 15 - 19 ani, ponderea căreia în numărul total al tinerilor s -a micşorat de la 31,8% (1 ianuarie 2009) pînă la 26,0% (1 ianuarie 2014) .  Numărul  persoanelor cu vîrst a cuprinsă  între 20-24 de ani, de asemenea, s-a redus  –   cu 48,5 mii persoane sau cu 2,3 puncte pr  ocentuale. Doar în cazul tinerilor cu vîrsta cuprinsă între 25 şi 29 de ani se atestă o creştere cu 8,2 puncte procentuale. Figur ă.   Structura populaţiei tinere pe grupe de vîrstă la 1ianuarie 2014   15-1920-2425-29 26,0   34,5   39,5   20-2425-2915-19    În funcţie de mediile de reşedinţă, structura populaţiei tinere pe grupe de vîrstă relevă o preponderenţă a tinerilor cu vîrsta de 20-24 de ani în mediul rural (36,7%), iar a tinerilor din grupa cu vîrsta 25-29 de ani în mediul urban (47,7%). În ultimii 5 ani se remarcă o concentrare a tinerilor în mediul urban, în special a celor cu vîrsta de 25-29 de ani. Tinerii reprezintă o categorie de populație foarte dinamică, fiind implicaţi atît în migrația internă (rural - urban, orașe mici - orașe mari), cît și în migrația externă. În Republica Moldova nu există mecanisme clare privind înregistrarea mobilității interne a populației, iar o bună parte din tineri locuiesc în mediul urban , avînd viz ă   de reședință î n mediul rural. În ceea ce privește migrația externă a tinerilor, sînt identificate cîteva categorii: 1)   tineri plecați la studii în afara țării .  Ponderea acestora este dificil de estimat, însă se poate vorbi de cîteva zeci de mii (30 -40 mii de tineri, potrivit estimărilor neoficiale bazate pe bursele oferite de țările - gazdă și a tinerilor înscriși la diferite universități din străinătate);  2)   tineri plecați la muncă peste hotare . Circa 15 la sută din totalul tinerilor cu vîrsta de 15-29 de ani   sînt plecaţi peste hotare la lucru sau în căutare de lucru.  Numărul estimativ al migranţilor    de muncă în rîndul tinerilor constituie 135,5 mii, din care 78,2% sînt tineri de la sate, iar 73,8%  ─    bărbaţi. Dacă în mediul urban tinerii reprezintă 31,3% din numărul total de migranţi, atunci în mediul rural această  pondere este semnificativ mai mare (44,5%). Ţările în care lucrează cei mai mulţi tineri din Moldova nu se deosebesc de destinaţiile migranţilor care au depăşit vîrsta de 30 de ani: 72 la sută lucrează în Rusia şi 10 la sută în Italia, fără deosebiri semnificative în funcţie de mediul de reşedinţă din care provin tinerii, dar cu diferenţe importante în funcţie de sexe. Ponderea femeilor tinere care lucrează în Italia este de peste 3 ori mai mare decît cea a  bărbaţilor (21,1% din totalul migranţilor  - femei faţă de 6,0% din totalul migranţilor  -  bărbaţi), în timp ce Rusia  este o destinaţie    preferată  mai mult de  bărbaţi decît de femei (78,1% din totalul bărbaţilor faţă de 56,3%  din cel al femeilor); 3) tineri care au emigrat pentru trai permanent în țara gazdă . În acest sens, mai mule țări (Canada, SUA, Rusia) au programe guvernamentale de imigrare atractive pentru tinerii din Republica Moldova. Ponderea acestora este, de asemenea, dificil de estimat, deoarece nu e xistă un mecanism de cuantificare . De exemplu, doar în 2010 în Quebec (Canada) s-au stabilit în jur de 2 000 de persoane, marea majoritate fiind tineri. Republica Moldova ocupă locul 8 printre principalele țări de srcine pentru imigranții din Canada.   E  ducație Sistemul de învățămînt din Moldova se confruntă cu probleme atît în ceea ce  privește calitatea studiilor, cît şi relevanța acestora pe piața muncii. Implicarea
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks