SQL2009_Cap01_Baze_de_date_SGBD.pdf

Description
Capitolul 1. Despre bazele de date Se spune, pe drept cuvânt, că primele semne ale procesului de ramolire apar atunci când începi să te repeţi, confirmarea procesului este auto-citarea, iar desăvârşirea este auto-plagierea (mai ales cea fără intenţie). Deşi tentative de a defini bazele de date apar în mai toate cărţile publicate, singur sau în colaborare, la Editurile Polirom ([Fotache 2001], [Fotache s.a. 2002], [Fotache s.a. 2003], [Fotache 2005]) şi Junimea [Fotache 1997], din ra

Please download to get full document.

View again

of 24
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 13 | Pages: 24

Extension: PDF | Download: 0

Share
Transcript
  Capitolul 1.   Despre bazele de date Se spune, pe drept cuvânt, c !  primele semne ale procesului de ramolire apar atunci când începi s !  te repe i, confirmarea procesului este auto-citarea, iar des ! vâr # irea este auto-plagierea (mai ales cea f ! r !  inten ie). De # i tentative de a defini bazele de date apar în mai toate c ! r ile publicate, singur sau în colaborare, la Editurile Polirom ([Fotache 2001], [Fotache s.a. 2002], [Fotache s.a. 2003], [Fotache 2005]) # i Junimea [Fotache 1997], din ra iuni populiste voi apela pentru început, cu prec ! dere, la secven e din dou !  cursuri care încearc !  cu disperare s !  atrag !  aten ia studen ilor Facult ! ii de Economie # i Administrarea Afacerilor 1  la disciplinele Instrumente software pentru afaceri # i Baze de date I  . ([Grama s.a.2006], [Fotache 2007]). Sunt vizate importan a # i no iunile fundamentale privind lucrul cu baze de date. 1.1.   Nevoia de baze de date Folosim bazele de date deoarece avem memoria prea scurt !   # i st ! m prost cu calculele. Ca # i în alte privin e, avem nevoie de baze de date pentru c !  suntem ni # te limita i. Tr ! im într-o lume a # ezat !  pe un morman de hârtii & hâr oage, # i ne este cu neputin !  s !  reconstituim ceea ce am f ! cut adineaori, dar ! mite ieri, s ! pt ! mâna trecut !  sau acum un an sau cinci. Necazul e c ! , de cele mai multe ori, trebuie s !   # tim nu numai ce-am f ! cut noi, dar # i câte ceva din ceea ce-au f ! cut colegii # i partenerii de afaceri. Simplificând # i exagerând nepermis lucrurile, am putea spune c !  exist !  doi poli  între care poate fi pozi ionat !  orice problem !  informatic ! . Pe de o parte, cel al chestiunilor interesante, nu neap ! rat cu formule # i calcule complexe, dar care reclam !  un anumit grad de ingeniozitate în rezolvare - mult invocata # i a # teptata fis ! . Cel ! lalt pol regrupeaz !  probleme în care complexitatea calculelor rareori dep !# e # te nivelul celor patru opera ii aritmetice elementare - adunare, sc ! dere # i  înc !  dou ! ; în schimb, volumul informa iilor # i zecile/sutele moduri de regrupare # i agregare a lor este deconcertant. F ! r !  a face concuren !  vreunui manual de filosofie, putem spune c ! , din p ! cate, ca # i în via ! , ponderea problemelor din a doua categorie – s !  le spunem plicticoase – este mult mai mare decât ponderea problemelor cu adev ! rat interesante. Aceasta ar fi vestea proast ! . Vestea bun !  este c !  se câ # tig !  enorm de mul i bani din chestiunile plicticoase. O veste intermediar !  ar fi c ! , în majoritate, problemele pe care le are de rezolvat un informatician presupun elemente din ambele categorii. 1 De la Universitatea Al.I.Cuza Ia # i  !   #$%&'()( + De fapt, cei doi poli de care vorbim au o existen !  virtual ! , fiind utili mai degrab !  din ra iuni didactice & pedagogice. Cert este c ! , înc !  de la începuturile sale, informatica a fost confruntat !  nu numai cu efectuarea de calcule sofisticate, # tiin ifice, dar # i cu stocarea # i gestionarea unui volum de informa ii din ce în ce mai mare. Astfel încât apari ia unor instrumente software dedicate gestiunii # i prelucr ! rii datelor a fost doar o problem !  de timp. Prin urmare, avem nevoie de baze de date pentru a p ! stra, într-un format utilizabil, date # i informa ii legate de evenimente, tranzac ii etc. # i, la nevoie, de a le reg ! si # i prelucra dup !  cum ne cer împrejur ! rile. Bazele de date nu reprezint !  singurul instrument de stocare # i prelucrare a informa iilor. $ i într-un banal fi # ier .DOC (document Word, WordPerfect...), prezentare PowerPoint sau foaie de calcul (Excel, Lotus 1-2-3...) p ! str ! m date. Ca s !  nu mai vorbim de pagini Web. Problema este c !  în documente, foi de calcul, prezent ! ri, fi # iere HTML etc. datele sunt slab structurate. Pentru a localiza informa iile trebuie folosite instrumente de c ! utare care s !  depisteze prezen a unor cuvinte cheie, eventual în preajma unor alte cuvinte cheie (cu o afacere de genul acesta s-au umplut de bani cei de la Google). Iar rezultatele acestui gen de c ! utare/localizare sunt, de multe ori, iritante prim ambiguitatea # i volumul lor. Încheiem acest mini-paragraf cu alt !  pereche de ve # ti. Cea bun !  este c ! , la acest moment, bazele de date reprezint !  cel mai bine structurat mod de p ! strare # i scotocire a informa iilor. Este motivul pentru care pia a produselor de lucru cu bazele de date se exprim !  în valori de ordinul miliardelor de dolari, nefiind prea multe semne c !  s-ar diminua. Vestea rea ine de faptul c ! , dintre toate datele # i informa iile pe care le vehicul ! m/gestion ! m/prelucr ! m pe hârtie, la telefon, pe band !  sau disc magnetic, optic etc., doar o mic !  parte sunt preluate # i preluabile în bazele de date. 1.2.   Cum ne folosim de bazele de date Mare parte dintre noi suntem datornici, unii chiar redutabili, b ! ncilor, a # a c !  putem rememora împreun !  câteva „imagini” din plata unei rate. Dup !  tradi ionala bine e, lucr ! torul de la ghi # eul b ! ncii ne cere un document de identitate # i apoi  începe s !  se uite atent pe ecran la o serie de meniuri # i ferestre, tasteaz !  numele sau codul numeric personal iar apoi ne comunic !  suma de plat !  (rata), eventual câte rate mai avem sau alte informa ii legate de credit 2 . Meniurile, ferestrele # i rapoartele de pe ecran constituie interfa ! a  aplica iei informatice a b ! ncii, aplica ie la care este conectat lucr ! torul de la ghi # eu – vezi figura 1.1. Ceea ce nu se vede pe ecran # i este necunoscut lucr ! torului ( # i multora 2 Este adev ! rat c !  sunt b ! nci la care informa iile enumerate pot fi ob inute doar printr-un efort traumatizant, îns !  de dragul exemplului s !  ne imagin ! m c !  a # a stau lucrurile.  ,-./ 0%#(12&1 0345 67#2(15 8'9&:71,-. ;% ,-. ,17<17 = dintre noi) este c !  informa iile afi # ate pe ecran sunt preluate dintr-un bazin de date aflat înd ! r ! tul uneia sau mai multor cutii de tabl !  numite uneori calculatoare. >%:)7# +/+/ ,2?1@A 1B219%< C1 9%@$(%9&A # #$(%2#D%%('7 21 )&%(%E1#EA F#E1 C1 C#&1 Figura 1.1 este simplist !  pân !  la irelevant. În realitate, baza de date poate fi pe acela # i calculator pe care se afi # eaz !  meniurile, ferestrele # i rapoartele (lucru frecvent în aplica ii mici # i foarte mici realizate în Access sau FoxPro), dar, de cele mai multe ori, pe un alt calculator care se ocup !  numai cu gestiunea datelor (serverul de baze de date). Pentru ca lucrurile s !  fie # i mai interesante, între calculatorul lucr ! torului # i serverul pe care se afl !  baza de date sunt interpuse alte servere , fiecare gestionând anumite module ale aplica iei – vezi figura 1.2. >%:)7# +/4/ ,2?1@A 21<# @#% 2'@$(%2#&A GC#7 &'& %H1B#2&AI # #$(%2#D%%('7 21 )&%(%E1#EA F#E1 C1 C#&1 De # i, poate, mai impresionant ! , figura 1.2 con ine destule inexactit ! i. Astfel, pot exista # i alte servere, în afara celor sugerate (de exemplu, servere pentru aplica ii dedicate grupurilor de lucru (groupware), servere pentru gestiunea documentelor etc.). De fapt, aplica iile se descompun pe procese # i servicii, fiecare  +J   #$%&'()( + server furnizând unul sau mai multe servicii. Apoi, trebuie spus c !  baza de date poate, la rândul s ! u, s !  fie împr !# tiat !  pe mai multe servere (vorbim de baze de date centralizate, distribuite, replicate). În al treilea rând, nu to i utilizatorii sunt de sex femeiesc # i nu toate femeile din sistemul informatic al b ! ncii au p ! rul # aten & coad ! /coc. Ei bine, din toat !  aceast !  figur ! , în cartea de fa !  ne intereseaz !  numai serverul de baz !  de date. Mai mult (de fapt, mai pu in !), dintre zecile de subiecte dedicate serverelor de baze de date, noi ne vom ocupa doar de câteva: cum cre ! m # i folosim o baz !  de date, # i, mai ales, cum o stoarcem de informa ii ? Exist !  îns !   # i persoane care folosesc baze de date f ! r !  a avea nevoie de formulare, meniuri # i alte elemente de interfa ! . Se poate crea # i gestiona o baz !  de date # i în acest mod, mod c ! ruia putem s ! -i spunem spartan (sau stoic). Îns !  asemenea gen de utilizatori trebuie s !  fie a # i (sau m ! car vale i) în ale bazelor de date. Or, o caracteristic !  esen ial !  a bazelor de date este accesibilitatea. O baz !  de date este cu atât mai valoroas !  cu cât pot avea acces la informa iile sale cât mai multe categorii de utilizatori (fire # te, fiecare cu drepturile # i îndatoririle sale). 1.3.   La început a fost fi ! ierul (independent) Schema din figura 1.2 este valabil !  doar de câ iva ani încoarce, îns !  mai toate aplica iile informatice pentru organiza ii (firme, spitale, universit ! i, b ! nci etc.) realizate în ultimii cincizeci de ani prezint !  cel pu in dou !  „straturi”: interfa a # i datele. Înainte de folosirea bazelor de date, datele erau organizate în fi # iere independente gestionate prin programe scrise în limbaje precum COBOL, FORTRAN, C, Basic, Pascal etc. În a doua parte a anilor '50 Departamentul Ap ! r ! rii al SUA a format un grup de speciali # ti pentru elaborarea unui limbaj destinat aplica iilor administrative, în care dificultatea major !   inea de volumul imens de resurse materiale # i financiare ce trebuia chivernisit # i pentru care erau necesare rapoarte dintre cele mai diverse. Pornind de la precursorul FLOWMATIC, grupul cu pricina a redactat specifica iile celui care a fost considerat câteva decenii regele informaticii economice – COBOL (Common Business Oriented Language). Arhitectura aplica iilor de acest tip – specific !  nu numai COBOL-ului, ci multor limbaje din a III-a genera ie, denumit !    flat-files architecture  – tradus !  în române # te drept  fi iere independente  – este reprezentat !  în figura 1.3. Specific acestui mod de lucru, referit ca  file-based  sau  flat files (fi # iere independente), este faptul c !  fiecare dat !  (Data1, Data2,... Data n ) este descris !  (nume, tip, lungime) autonom, în toate fi # ierele în care apare. Mai mult, descrierea fiec ! rui fi # ier de date (câmpurile care-l alc ! tuiesc, tipul # i lungimea fiec ! ruia, modul de organizare (sercven ial, indexat, relativ etc.)) este obligatorie în toate programele care îl “citesc” sau modific ! . Între FI $ IER1, FI $ IER2, ... FI $ IER m  nu exist !  nici o rela ie definit !  explicit. Spre exemplu, Data2 este prezent !  în dou !  fi # iere de date, FI $ IER1 # i FI $ IER2. Dac ! , prin program, se modific !  formatul sau valoarea acesteia în FI $ IER1,
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks