reprezentarea succesorala

Description
drept civil

Please download to get full document.

View again

of 5
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 3 | Pages: 5

Extension: DOCX | Download: 0

Share
Transcript
  Universitatea din Piteşti Facultatea de Ştiinţe Economice şi Drept   Reprezentarea succesorală  Student: Adriana Marina Buricel Piteşti  2018  Reprezentarea succesorală   Secţiunea I. Definiţie, natură juridică şi domeniul de aplicare Prin reprezentarea succesorală, un moştenitor legal de un grad mai îndepărtat, numit reprezentant, urcă în virtutea legii în locul şi gradul ascendentului său numit reprezentat, pentru a culege partea din moştenire ce i s -ar fi cuvenit acestuia d acă nu ar fi fost nedemn faţă de defunct sau decedat la data deschiderii moştenirii. 1   Deşi sub aspect nominal instituţia supusă dezbaterii se asemănă cu instituţia reprezentării din dreptul comun, cele două instituţii reglementează chestiuni juridice cu to tul diferite. În dreptul comun, reprezentarea, fie că este legală, fie că este convenţională, are în vedere încheierea de către reprezentant a unor acte juridice în numele şi pe seama reprezentatului, pe când în dreptul succesoral, reprezentarea este un beneficiu al legii prin care se reglementează condiţiile în care moştenirea nu se va împărţi pe capete, ci pe tulpini.   Potrivit dispoziţiilor art.966 alin.1, reprezentarea succesorală este admisă în cazul moştenitorii legale, în privinţa clasei I şi doar parţial în privinţa clasei a II –   a, numai în cadrul categoriei colateralilor privilegiaţi. Având un caracter de excepţie, domeniul de aplicare nu se  poate extinde şi la celelalte clase de moştenitori. De asemenea, extinderea nu se poate aplica nici soţului supravieţuitor, şi nici în materia devoluţiunii testamentare.   În linie directă descendentă, reprezentarea succesorală poate opera la infinit. În cazul linie colaterale, reprezentarea nu poate opera la infinit, ci numai până la gradul al patrulea inclusiv , deoarece vocaţia succesorală a liniei colaterale poate opera numai până la gradul al  patrulea inclusiv. Prin urmare, pe linie colaterală, pot veni la moştenire prin reprezentare numai nepoţii de fraţi/surori şi strănepoţii de fraţi/surori. 2   Secţiunea a II    –    a. Condiţiile reprezentării succesorale . Modul de operare al reprezentării succesorale   Subsecţiunea I. Condiţiile reprezentării succesorale   Descendenţii copiilor defunctului şi descendenţii din fraţi şi surori pot beneficia de reprezentarea succesorală numai dacă sunt îndeplinite două condiţii:  1.   Cel reprezentat să fie nedemn sau decedat, la data deschiderii moştenirii.   Reprezentarea operează chiar dacă reprezentantul este nedemn faţă de reprezentat sau a renunţat la moştenire lăsată de acesta ori a fost dezmoştenit de el. 3  De asemenea, poate fi reprezentată şi pe lipsită de capacitatea de a moşteni, precum şi nedemnul, chiar aflat în viaţă la da ta deschiderii moştenirii.   1   L. Stă nciulescu, Curs de drept civil. Succesiuni, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 49. 2  C. Macovei, M.C. Dobrilă în Fl.  Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord.), Noul Cod Civil. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2012, p. 1017. 3   L. Stă nciulescu, op.cit.,  p.50.  Condi ţia este îndeplinită şi dacă cel care  este reprezentat a decedat în aceeaşi împrejurare cu cel care lasă moştenire, deoarece sunt prezumţi că au murit în acelaşi moment. De asemenea, se admite că, şi persoana dispărută poate fi reprezentată, deoarece până la  pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti declarative de moarte ce a rămas definitivă este  prezumată a fi în viaţă.   Reprezentarea nu poate opera per saltum şi omisso medio, astfel ca reprezentantul nu  poate să sară peste un ascendent care este în viaţă pentru a ajunge la alt ascendent pe care să îl reprezinte, ci el trebuie să urce din grad în grad vacant până la gradul cel mai apropriat de defunct. 4  2.   Reprezentantul să îndeplinească condiţiile generale pentru a moşteni. Aces te condiţii sunt:  a)   Să aibă capacitatea succesorală, adică reprezentantul trebuie să existe în momentul deschiderii moştenirii.   b)   Să aibă vocaţia succesorală generală proprie la moştenirea lăsată de defunct, fiindcă o persoană care nu ar putea moşteni în nume    propriu nu ar putea culege moştenirea nici prin reprezentare. Există două situaţii particulare în cadrul reprezentării succerorale, atunci când vorbim despre adopţie. La adopţia cu efecte depline, adoptatul şi descendenţii săi devin rudă cu adoptatorul său, dar şi cu rudele acestuia, astfel că pot beneficia de reprezentare ca şi copiii din filiaţia firească. În schimb, în cazul adopţiei cu efecte restrânse, adoptatul şi descendenţii săi devin rude numai cu adoptatorul şi, în principiu, adoptatul şi descendenţii săi nu pot beneficia de reprezentare. c)   Să nu fie nedemn faţă de defunct, să nu fi renunţat la moştenirea acestuia şi să nu fi fost exheredat. 5   Subsecţiunea a II  –    a. Modul de operare al reprezentării succesorale   În toate cazurile în care condiţiile reprezentării succesorale sunt îndeplinite, aceasta operează de drept şi imperativ, nefiind nevoie de o hotărâre judecătorească care să pronunţe incidenţa reprezentării succesorale şi nefiind permis ca de cuius să poată influenţa regulile acestei instituţi i. 6   Aceasta operează la infinit, în cazul descendenţilor, şi parţial în privinţa colateralilor  privilegiaţilor, mai exact asupra descendenţilor acestora până la gradul al patrulea inclusiv. De asemenea, ea va opera în toate cazurile, adică în clasa I nepoţii vor veni la moştenire  prin care ar veni la moştenire numai nepoţi ai defunctului. Tot astfel, în clasa a II –    a nepoţii de frate şi soră vor veni la moştenire prin reprezentare, atât în cazul în care ar veni şi fraţii sau surorile defunctului, cât şi în cazul în care la moştenire ar veni numai nepoţi de frate sau soră.   4  G. Boroi, L. Stănciulescu, Instituţiile de drept civil în reglementarea Noului Cod Civil, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p.538. 5  L. S tănciulescu , op.cit.,  pp.50-51. 6   C. Macovei, M.C. Dobrilă, op.cit  , p.1019.    Dacă rudele sunt de grad egal, împărţirea moştenirii se va face pe tulpini, cu respectarea  principiului egalităţii între moştenitorii de grad cel mai apropiat cu defunctul, iar nu pe cap ete, în părţi egale, în raport cu numărul descendenţilor care vin efectiv la moştenire. 7   Secţiunea a IV –    a. Efectele reprezentării succesorale   Ca efect principal al reprezentării succesorale, descendentul, ca reprezentant, urcă în drepturile ascendentulu i său, reprezentat, culegând moştenirea ce i s - ar fi cuvenit acestuia, dacă nu ar fi fost nedemn faţă de defunct sau decedat.   Reprezentarea succesorală produce efecte generale şi particulare.   Subsecţiunea I. Efectul general   Reprezentanţii, indiferent de numărul lor, vor lua partea din moştenire ce s -ar fi cuvenit ascendentului reprezentat dacă ar fi fost în viaţă la deschiderea moştenirii sau dacă acesta la dată deschiderii moştenirii era nedemn. Astfel, moştenirea se va împărţi pe tulpini şi nu pe capete, atunci când avem două sau mai multe persoane predecedate sau nedemne. Dacă aceeaşi tulpină a produs mai mult ramuri, în cadrul fiecărei ramuri subdivizarea se face tot pe tulpină, partea cuvenită descendenţilor de acelaşi grad din aceeaşi ramură împărţindu -se între ei în mod egal. Odată cu drepturile pe care le dobândesc prin reprezentare, moştenitorii răspund şi de  pasivul succesiuni. 8   Deşi reprezentarea operează de drept şi imperativ, reprezentantul nu este obligat să acce  pte moştenirea, iar în caz de pluralitate de reprezentanţi, fiecare păstrează dreptul de opţiune succesorală. 9   Subsecţiunea a II –   a. Efectul particular Codul civil reglementează şi un efect particular al reprezentării, în sensul că reprezentarea opereaz ă şi în privinţa copiilor nedemnului, indiferent dacă au fost concepuţi anterior sau posterior deschiderii moştenirii.   Distincţia există atunci când copiii nedemnului concepuţi anterior deschiderii moştenirii, de la care nedemnul a fost exclus, vin la moşt enirea nedemnului în concurs, cu copiii născuţi posterior deschiderii aceleiaşi moşteniri de la care  a fost exclus, iar primii vor trebui să raporteze la moştenirea acestuia din urmă bunurile pe care le - au moştenit prin 7  L. S tă nciulescu, op.cit.,  pp. 52-53. 8    Idem,  pp.54-55. 9  C.S. Ricu în Noul Cod Civil. Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă. Vol. II. Art. 953 - 1649, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 40.  
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks