Proprtii si corelatii .pdf

Description
Proporþii ºi corelaþii macroeconomice n Constantin Anghelache Profesor universitar doctor Alexandru Isaic-Maniu

Please download to get full document.

View again

of 6
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 2 | Pages: 6

Extension: PDF | Download: 0

Share
Transcript
  101     P   r   o   p   o   r   þ    i    i   º    i   c   o   r   e    l   a   þ    i    i   m   a   c   r   o   e   c   o   n   o   m    i   c   e Proporþii ºi corelaþii macroeconomice  Constantin Anghelache Profesor universitar doctor  Alexandru Isaic-Maniu Profesor universitar doctor  Constantin Mitruþ  Profesor universitar doctor  Vergil Voineagu Profesor universitar doctor  Academia de Studii Economice Bucureºti  Abstract. The work is focusing on the main proportions and correlations which are being set upbetween the major macroeconomic indicators.This is the general frame for the analysis of the relations between the Gross Domestic   Product growth rate and the unemployment rate; the interaction between the inflation rate and the unemploy-ment rate; the connection between the GDP growth rate and the inflation rate.Within the analysis being performed, a particular attention is paid to “the basic relationship of theeconomic growth” by emphasizing the possibilities as to a factorial analysis of the macroeconomicdevelopment, mainly as far as the Gross Domestic Product is concerned. At this point, the authors are introducing the mathematical relations, which are used for modelingthe macroeconomic correlations, hence the strictness of the analysis being performed. Key words: macroeconomics; correlation; proportion; unemployment; inflation.  1.1. Principalele variabile macroeconomice ºi corelaþiile dintre acestea Orice program economic cuprinde un set de mãsuripolitice destinat a realiza principalele obiective ale politiciimacroeconomice care – în mod obiºnuit – sunt urmãtoarele:creºterea economicã, ocuparea forþei de muncã, stabilitateapreþurilor ºi îmbunãtãþirea balanþei de plãþi externe.Aceste obiective sunt cuantificate prin patru variabilefundamentale, denumite ºi variabile macroeconomicecheie , prin care se mãsoarã, coreleazã ºi analizeazãperformanþele oricãrei economii, respectiv:  ritmul de creºtere a PIB;  rata ºomajului, mãsuratã fie ca nivel înregistrat lasfârºitul fiecãrui an, fie ca nivel mediu anual;  rata inflaþiei, mãsuratã fie prin ritmul de creºtere adeflatorului produsului intern brut – D, fie prin ritmulmediu lunar de creºtere a preþurilor de consum;  soldul contului curent al balanþei de plãþi.Cele patru variable-obiectiv permit evaluareaprincipalelor dezechilibre macroeconomice interne ºiexterne, monitorizarea schimbãrilor ce au avut loc îneconomie ºi formularea politicilor corespunzãtoare înscopul atingerii obiectivelor viitoare.Între cele patru variabile se stabilesc importantecorelaþii macroeconomice. De asemenea, între acestea ºialþi indicatori macroeconomici existã conexiuni strânse.      E   c   o   n   o   m    i   e   t   e   o   r   e   t    i   c    ã   º    i   a   p    l    i   c   a   t    ã 102 1.2. Corelaþia dintre ritmul de creºtere a PIB ºi rata ºomajului Privitã la nivel teoretic, legãtura este clarã: când oeconomie se aflã în faza de recesiune, caracterizatã prinscãderea ritmului de creºtere a PIB (RPIB), rata ºomajului(RS) creºte; când are loc expansiunea economicã, RPIBcreºte, în timp ce RS scade. Aceastã corelaþie inversã(negativã) este cunoscutã sub denumirea de legea lui Okun.Analizatã în condiþiile economiei SUA, legea s-aconcretizat în urmãtoarea relaþie: ( ) ,RSRS2%3RPIB  1tt1t / t  −−  −−= unde: RPIB  1t / t  − – ritmul de creºtere a PIB în perioada t faþãde perioada t – 1;3% – trendul de creºtere a PIB (tendinþa relativã în timp); RS  1t,t  − – rata ºomajului în perioada t, respectiv t – 1.Deci, dacã ºomajul rãmâne acelaºi, PIB va creºte cucirca 3%. Pentru fiecare punct procentual de creºtere a rateiºomajului, ritmul PIB va scãdea cu puncte procentualefaþã de 3%. De exemplu, dacã RS creºte în perioada curentãde la 6% la 8%, atunci RPIB real va fi de –1%:RPIB = 3 – 2(8-6) = –1%Relaþia anterioarã poate fi scrisã ºi în alt mod: )3RPIB(5,0RSRS 1t / tt1t  −−=  −+ Se observã cã ºomajul în perioada curentã va fi maimare sau mai mic comparativ cu cel din perioada anterioarã,dupã cum RPIB va fi mai mare sau mai mic decât trendulde creºtere (3%). Cu alte cuvinte, dacã se doreºte reducereaºomajului cu un punct procentual, va trebui ca RPIB sãatingã 5%:RS t-1  – R t  = 0,5(5 – 3) = – 1Aceastã relaþie are un caracter statistic, nefiind valabilãpentru orice þarã, ci doar pentru SUA ºi numai pentru etapa în care Okun a fãcut cercetarea. O asemenea relaþie statisticãse poate deduce pentru fiecare þarã în parte, în funcþie decondiþiile specifice ale etapei pe care o parcurge.Analiza datelor statistice, în condiþiile economieiRomâniei din ultimii ani, ne-a condus la concluzia cã legeaOkun este valabilã, dar, evident, într-o formã specificã.În primul rând, trendul de creºtere economicã a fostconsiderat ritmul mediu anual de creºtere a PIB în perioada1980-1989, calculat la nivelul de 1,4%.În al doilea rând, în perioada 1990-1993 nu se poatedetermina nicio relaþie statisticã stabilã între ritmul decreºtere a PIB ºi rata ºomajului, deºi este evidentã corelaþiainversã dintre cele douã variabile.În al treilea rând, începând cu 1994, se poate stabili orelaþie de tip Okun între modificarea ratei ºomajului ºimodificarea ritmului de creºtere a PIB faþã de trend, cuspecificarea cã legãtura este cu decalaj în timp (defazatã):creºterea PIB în perioada t, peste trendul înregistrat (1,4%), acondus la o reducere a ºomajului în perioada urmãtoare t + 1.Relaþia dedusã este urmãtoarea: ( ) ,4,1 RPIBRSRS  1t / t t1t  −α+= −+ unde: ( ) 45,0;4,0  −−∈α Cu alte cuvinte, creºterea ritmului PIB în anul t cu unpunct procentual peste nivelul trendului a asigurat oreducere a ratei ºomajului în anul t + 1 cu circa 0,4 puncteprocentuale.De altfel, modificarea PIB explicã numai în parteevoluþia ratei ºomajului.Mult mai puternicã a fost influenþa pe care a exercitat-oasupra ratei ºomajului rata medie a dobânzilor bancare lacreditele acordate agenþilor economici.Între cele douã variabile s-a identificat o corelaþiedirectã cu o intensitate puternicã. 1.3. Corelaþia dintre rata inflaþiei ºi rata ºomajului Analiza seriilor de date statistice – în special a celordin þãrile dezvoltate, pânã în 1973, când s-a produs „ºoculpetrolier” – a evidenþiat existenþa unei corelaþii inverse,simple ºi stabile, între rata inflaþiei ºi rata ºomajului. Cualte cuvinte, între inflaþie ºi ºomaj ar exista o relaþie decompensare ce constã în aceea cã un ºomaj mai mic poatefi obþinut acceptând o inflaþie mai mare sau inflaþia poatefi redusã acceptând mai mult ºomaj. Aceastã corelaþieinversã este redatã de curba lui Philips. Curba lui Philips pe termen scurt Relaþia de compensare de tipul celei prezentate graficeste valabilã numai pe termen scurt ºi este urmãtoarea: ( ) RNSRSRIRI  t1tt  −α+= − În aceste condiþii, rata actualã a inflaþiei (RI) depindede doi factori:  componentã inerþialã, definitã de inflaþia aºteptatã,ce poate fi substituitã cu inflaþia anterioarã ( RI  1t − );  componentã ciclicã, definitã de devierea ºomajuluiactual (RS t ) faþã de rata naturalã a ºomajului (RNS).Se observã din formulã cã atât timp cât ºomajul semenþine la nivelul sãu natural, rata inflaþiei nu se modificã.Corespunzãtor, dacã rata ºomajului creºte peste nivelulsãu natural, atunci rata inflaþiei va înregistra o anumitãreducere care depinde de parametrul α  (pantadescrescãtoare a curbei lui Philips). RS% RI% RNS 0  103     P   r   o   p   o   r   þ    i    i   º    i   c   o   r   e    l   a   þ    i    i   m   a   c   r   o   e   c   o   n   o   m    i   c   e Dupã ºocul petrolului din anii ’70 s-a observat cã relaþia între inflaþie ºi ºomaj nu este atât de simplã. Rata inflaþieieste de fapt influenþatã ºi de un al treilea factor ( ) ε , ºianume de ºocurile resimþite în oferta agregatã (modificãriale PIB nominal datorate, de exemplu, creºterilor accentu-ate de preþuri la unele produse).Relaþia anterioarã devine: ( )  ε+−α−= −  RNSRSRIRI  1tt Existã astfel posibilitatea ca, pe termen lung, inflaþia ºiºomajul sã nu respecte în anumite perioade corelaþia inversãdedusã de Philips. Evoluþia celor douã variabile se va înscrie însã pe o serie de curbe Philips trasate pesubperioade (pe termen scurt).Nivelurile medii înregistrate pe rata inflaþiei ºi rataºomajului în România pot fi analizate prin prisma curbeilui Philips. 1.4. Corelaþia dintre ritmul de creºtere a PIB ºi rata inflaþiei Dupã cum PIB se calculeazã în preþuri curente sau înpreþuri comparabile, se poate vorbi de evoluþia nominalãsau realã a acestui indicator.Evoluþia nominalã este redatã de relaþiile: 1IPIBRPIBPIBPIBIPIB nnn crt0crt1 −== Evoluþia realã presupune recalcularea în preþuricomparabile (ale perioadei de bazã) a PIB din perioadacurentã, cu ajutorul deflatorului produsului intern brut (D): ,DPIBPIB crt1comp1  = unde:D = RI + 1;RI – rata inflaþiei calculatã pe baza deflatorului.Evoluþia realã este redatã de relaþiile: 1rrcrt0comp1comp0comp1r IPIBRPIBPIBPIBPIBPIBIPIB −=×= Relaþia de legãturã între PIB nominal, PIB real ºi ratainflaþiei este: DIPIBIPIB  rn  ×= sau transferatã în ritmuri: RIRPIBRIRPIBRPIB  rrn  ×++= Cum ultimul produs înregistreazã – în condiþiile uneiinflaþii reduse – o valoare semnificativã, în multe cazuri seutilizeazã relaþia: RIRPIBRPIB  rn  += În condiþiile actuale ale economiei româneºti, aceastãultimã relaþie nu poate fi utilizatã, produsul RIRPIB r × având o valoare suficient de mare. 1.5. Corelaþiile de bazã ale creºterii economice Indicatorul sintetic ce caracterizeazã creºtereaeconomicã îl constituie produsul intern brut total sau pelocuitor, exprimat prin volumul ºi ritmul sãu de creºtere. Înaceste condiþii, creºterea economicã este definitã ca unproces complex de sporire a dimensiunilor rezultatelor dineconomia naþionalã, pe baza combinãrii ºi folosiriifactorilor de producþie direcþi: forþa de muncã, capitalulfix ºi consumurile de mijloace circulante materiale.Dezvoltarea intensivã a unei economii presupunecreºterea PIB prin folosirea mai eficientã a resurselorexistente de forþã de muncã, mijloace fixe ºi materiale. Înschimb, dezvoltarea extensivã se referã la o creºtere ce areloc prin sporirea volumului celor trei resurse.În cadrul preocupãrilor legate de conturarea unei teoriia creºterii economice, a fost generatã o amplã dezbatere cuprivire la factorii creºterii, interdependenþele dintre aceºtiaºi contribuþia lor la obþinerea rezultatelor, precum ºi lametodele statistice ºi de analizã macroeconomicãutilizabile.Dezvoltarea echilibratã a economiei naþionale estecondiþionatã de existenþa a trei corelaþii de bazã întrenivelurile ºi modificãrile (absolute ºi relative) aleagregatelor de rezultate (de obicei PIB), pe de o parte, ºicele ale principalilor factori ai creºterii economice, pe dealtã parte. Aceste corelaþii trebuie asigurate atât peansamblul economiei, cât ºi la nivelul fiecãrei ramuri.   În primul rând  , mãrimea PIB depinde de volumulmuncii consumate, mãsurat la nivelul economiei naþionaleprin intermediul populaþiei ocupate ( ) 3 T Σ , precum ºi decalitatea ºi intensitatea muncii prestate, cuantificate prinproductivitatea socialã a muncii W . −Σ×=  TWPIB  la nivelul economiei naþionale.Relaþia poate fi analizatã ºi prin prisma aceloraºiindicatori la nivelul fiecãrei ramuri. −×=  TWVAB la nivelul unei ramuri;unde:VAB = valoarea adãugatã brutã.Prima relaþie, dacã este transferatã în dinamicã, devine: TIIWIPIB  Σ×= sau (  ) ( ) ,1TR1WR1RPIB  +Σ×+=+      E   c   o   n   o   m    i   e   t   e   o   r   e   t    i   c    ã   º    i   a   p    l    i   c   a   t    ã 104 unde:I – indicele de creºtere a fiecãrui indicator;R – ritmul de creºtere a fiecãrui indicator.Prin dezvoltare, ultima relaþie poate fi rescrisã sub formaunei corelaþii între ritmurile de creºtere. comun  aluen  inf extensivfactoruluialuen  inf ensivintfactoruluialuen  inf  TRWRTRWRRPIB  Σ×+Σ+= Aceastã relaþie poate fi aplicatã în diferite variante înfuncþie de modalitatea de tratare a influenþei comune:  se poate face abstracþie de influenþã comunã, cândcel puþin unul dintre ritmurile de creºtere înregistreazã o valoare semnificativã;  se poate atribui influenþa comunã unuia dintrefactori, fie celui calitativ, fie celui cantitativ. ( ) TRTIWR TRTR1WRTRTRWRWRRPIB Σ+Σ×= Σ+Σ+=Σ+Σ×+=   influenþa influenþa factorului factorului intensiv extensiv sau ( ) WITRWR WR1TRWR TRWRTRWRRPIB ×Σ×= =+Σ+= =Σ×+Σ+=   influenþa influenþa factorului factorului intensiv extensiv  se poate repartiza influenþa comunã fiecãrui factor,fie în mod egal, fie proporþional cu influenþeleindependente (pure).   În al doilea rând  , mãrimea PIB este analizatã în funcþiede principalul element al avuþiei naþionale – fondurile fixe ( ) F Σ  – ºi de eficienþa medie a folosirii acestora ( ) .E FEPIB  Σ×=  – la nivelul economiei naþionale;VAB = E   F – la nivelul unei ramuri.   În mod similar cu primul caz, corelaþia dintre ritmurilede creºtere ale PIB ºi cele ale factorilor de influenþã esteurmãtoarea: comun  aluen  inf extensivfactoruluialuen  inf ensivintfactoruluialuen  inf  FRERFRERRPIB  Σ×+Σ+=   În al treilea rând  , mãrimea PIB depinde de volumulmijloacelor materiale circulante consumate ( ) 4 C Σ  ºi deeficienþa medie a folosirii acestora M . CMPIB  Σ×=  – la nivelul economiei naþionale; CMVAB  ×=  – la nivelul unei ramuri.Corelaþia dintre ritmurile de creºtere este urmãtoarea: comun  aluen  inf extensivfactoruluialuen  inf ensivintfactoruluialuen  inf  CRMRCRMRRPIB  Σ×+Σ+= Corelaþiile prezentate se referã la un singur element alprocesului de producþie: fie forþa de muncã, fie capitalulfix, fie consumul de materiale. În acest fel, modificarea PIBeste atribuitã integral unuia dintre cei trei factori, fãcândabstracþie de ceilalþi doi. Cum cele trei resurse acþioneazãsimultan în procesul de producþie, ar trebui ca ºi modificareaPIB sã fie rezultatul acþiunii lor corelate. Nu putem însumapur ºi simplu influenþele intensive de la fiecare element ºiapoi pe cele extensive, deoarece totalul nu va fi identic, camãrime, cu sporul relativ al PIB.Ca urmare, s-au propus o serie de metode de calcul caresã permitã sã se stabileascã în ce mãsurã dezvoltareaeconomiei naþionale se realizeazã pe cale intensivã ºi în cemãsurã pe cale extensivã, relativ la toate cele trei resurseluate împreunã.Punctul culminant îl constituie corelaþiile existente între modificãrile relative ale PIB ºi ritmurile de creºtereale factorilor, pentru fiecare resursã în parte. CIMRCRRPIB FIERFRRPIB TIWRTRRPIB Σ×+Σ= Σ×+Σ= Σ×+Σ=   influenþa influenþa factorului factorului extensiv intensiv Pentru a ajunge la o formulã desfãºuratã care sãcumuleze influenþele extensive ºi intensive ale celor treifactori luaþi împreunã, se va corecta fiecare influenþã de lafiecare element cu câte un coeficient: GT pentru forþa demuncã, GF pentru capitalul fix, GC pentru consumul demateriale, coeficienþi stabiliþi astfel încât:GT + GF + GC = 1(100)Aceºti coeficienþi ar putea fi:   ponderea valoricã a masei fiecãrui factor în costultotal al factorilor, care poate fi exprimat prin pondereavalorii adãugate nete (VAN), a amortizãrii (A) ºi aconsumului de materiale (sau a consumului intermediar –CI) în totalul producþiei brute (PB).GT = GF = GC = 33,3%   ponderi calculate pe baza elasticitãþii fiecãrui factor(E) în raport cu producþia, elasticitate exprimatã prinraportul între creºterea relativã a PIB ºi creºterea relativã afiecãrei resurse:
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks