Programarea Neuro-Lingvistica - Comunicati Exact Ceea Ce Ganditi!

Description
dezvoltare personala

Please download to get full document.

View again

of 4
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 3 | Pages: 4

Extension: TXT | Download: 0

Share
Transcript
  Orice lucru trebuie explicat in cel mai simplu mod posibil, dar nu mai simplu decat atat . A. EinsteinAceasta celebra afirmatie mi-a venit in minte in timp ce ma pregateam sa scriu acest articol si nu-mi este greu sa inteleg motivul.Daca e intotdeauna dificil sa rezumi spatiul unei pagini, cu atat mai mult fara suportul exemplului direct, concepte si tehnici care ar cere cu totul alte aprofundari, cu argumentul de astazi atingem temeraritatea: vom vorbi deci despre etamodelul !ingvistic, un instrument comunicativ care a revolutionat tehnica psihoterapeutica a ultimilor ani si care are aplicatii infinite in fiecare domeniu al vietii cotidiene.Asteptand inceputul serilor de seminarii prevazute va trebui deci sa fac apel la intuitia voastra si la capacitatea de a gasi singuri exemple, dezvoltari si aplicati din putinele si sinteticele note pe care spatiul mi le permite.Am vazut dea ca mintea noastra, in baza stimulilor senzoriali receptati din mediulinconurator, are in interiorul ei o harta a realitatii care contine toate credintele noastre personale despre lume. Dar aceasta harta nu este realitate, ea doar are o structura asemanatoare care ne auta sa ne explicam ce se intampla.#ormarea hartii noastre e supusa la trei procese distincte, fapt care o face unica si diferita de cea a altor fiinte umane:$E!E%&'A - deoarece, dintre toate datele pe care le avem la dispozitie in mediul inconurator, putem selectiona doar o mica parteD'$&O($')*EA - deoarece datele pot fi gresite sau alterate de preudecatile noastre+E*E(A!'A(EA - cand trasportam in situatii asemenatoare ceea ce am invatat intr-o situatie particulara.Aceleasi mecanisme intra in oc cand comunicam verbal cu noi insine sau cu altii, sau cand incercam sa dam o descriere verbala a modelului nostru in lume.Este fundamental deci sa avem la dispozitie un instrument lingvistic care sa ne permita, dincolo de procedurile de selectie, distorsiune si generalizare, sa recuperam experienta senzoriala care sta la baza unei afirmatii specifice.$a nu uitam ca aceste studii s-au nascut in domeniul psihoterapiei, unde este fundamental sa se inteleaga ceea ce se ascunde in spatele a ceea ce spune pacientul.%and acesta foloseste fraze ca: $unt intotdeauna deprimat , &oti sunt impotriva mea , *evasta mea ma infurie este evident ca utilizeaza etichete care nu descriu deloc tipul de experienta la care se refera.'n ani / un grup de lingvisti condusi de *. %homs01 au elaborat un model formal al limbaului care se numeste +ramatica &rasfunctionala . Din opera lor, iata ceeace ne intereseaza pe noi:- limbaul operaza constant la doua niveluri: are o structura superficiala, care e formularea frazelor si o structura profunda care e experienta efectiva senzoriala ce sta in spatele limbaului.- exista reguli despre care fiecare vorbitor stie ca permit sa se stabileasca daca o fraza este bine formata, din punct de vedere gramatical, sintactic, semantic.- se incalca modelul sau fraza nu este bine formata, cand de una singura nu este posibil sa aunga la structura profunda. Explicatiile date de 2orz1bs0i si de %homs0i erau atat de complicate incat erau aproape inutile, pana cand 3. +rinder si (. 4andler 5fondatorii 6*!7 au elaborat etamodelul !ingvistic.'nsa, chiar si acesta e un instrument complex, care ocupa doua volume din &he � structure of magic 589;, 6alo Alto, %alifornia7, si care cere un studiu serios. � *oi dam aici o versiune a etamodelului, care, chiar simplificat, ne permite sa  obtinem rezultate care vor fi deasupra asteptarilor.O axioma a comunicarii spune: ai intai incearca sa intelegi si pe urma fa-te � inteles. � 6entru a intelege ceva ce nu ne este clar, cel mai bine este sa pui intrebari.Dar nu intotdeauna este usor sa pui intrebarea potrivita, mai ales cand nu stii exact ce cauti.etamodelul a definit cateva categorii de cuvinte care ne semnaleaza ca interlocutorul nostru nu ne comunica precis gandurile sale.Aceste categorii sunt: cuvinte universale, obligatii, verbe, nume, comparative.$a le vedem pe rand, invatand sa le recunoastem si sa punem intrebarile corespunzatoare.%)<'*&E )*'<E($A!E%and le intalnim este clar ca se face o generalizare. Ele se identifica in cuvinte ca: toti, nimeni, intotdeauna, niciodata, chiar daca acestea sunt, uneori, doar � � subintelese.)niversalele sunt optime cand descriu adevaruri evidente 5toti indivizii au nevoie � de oxigen7, dar de obicei sunt doar suportul lenei mentale si limiteaza mult � posibilitatile pe care le avem la dispozitie.&inerii de astazi nu au chef de munca 5se subintelege: toti, niciodata7. � � 6entru a incepe o activitate este nevoie de mult capital 5se subintelege- � � intotdeauna7.&oti scotienii sunt avari � � si s-ar putea continua la infinit.6entru a intrerupe acest proces, este suficient sa se puna cateva intrebari simple:%hiar toti=, intr-adevar intotdeauna=, %hiar nimeni=, cu toate variantele � � � � � � posibile, astfel incat sa se defineasca cazul specific in care acea afirmatie este adeverata 5admitand-o ca atare7.O4!'+A&''Obligatiile, se exprima cu cuvintele: trebuie, nu trebuie, nu se poate, necesita, � este nevoie, incluzand toate expresiile echivalente. De fiecare data cand auzim aceste cuvinte, avem in fata o obligatie sau limitare care poate sa fie adevarata sau nu.De obicei se reactioneaza cu De ce= care serveste numai la a produce ustificari, � � rationalizari, exemple de cazuri precedente sau regulamente.in schimb, intrebarile pot fi:%e s-ar intampla daca as face-o= $au daca n-as face-o= � � %ine sau ce ma determina sau ma impiedica= � � %ine o zice= � � 'ar, de obicei, raspunsurile deschid o serie de posibilitati la care nu v-ati gandit.<E(4E'n aceasta categorie, ca si in urmatoarea, obiectivul e acela de a verifica semnificatia pe care interlocutorul o atribuie cuvintelor, iar aceasta poate fi obtinuta simplu, in cazul verbelor, cu un cuvant: %um=. � � Dumneavoastra trebuie sa aveti incredere in mine 5nu se intelege daca i se poate � � accepta un sfat sau daca i se pot lasa portmoneul si cheile casei7.'ntrebare: %um anume= %e ar trebui sa fac pentru a avea incredere= � � Anul acesta vom bate concurenta> 5poate sa insemne ca vrem sa marim cheltuielile � � cu publicitatea sau ca intentionam sa dam foc fabricilor concurente7.'ntrebare: %um anume o vom bate= %e actiuni vor fi efectiv intreprinse=. � � )n caz particular este verbul A incerca sa... care inseamna sa ai dea un alibi � � in caz de faliment 5am incercat tot posibilul, dar nu a funtionat7. � � 'nca o data, sa se verifice cum intentioneaza concret sa actioneze cel care vorbeste.  *)E$i aici este suficient sa se intrebe: %e anume=. � � <a amintiti cand am citat oameni politici care vorbesc de prosperitate, � � dezvoltare, libertate, etc= � � � � 'ntrebarea este: %e intelegeti exact prin prosperitate= si, daca nu va lipseste � � curaul sau rautatea: %u ce miloace intentionati sa o realizati= $i cand=. � � Atentie la substantivele nespecifice care incetoseaza imediat conversatia: fraze caei nu ma inteleg, statul nu ne auta nu au nici o semnificatie daca nu definesc � � � � cine sunt ei sau cine este statul. � � � � %O6A(A&'<E'n aceasta categorie includem toate adectivele la gradul comparativ ca: mai bun, � � mai rau, prea mult, prea putin etc. � � � � � � Este mai bine sa faci asa. � � Este lucrul cel mai rau care mi se putea intampla. � � Acest obiect e prea scump. � � 'nveti prea putin. � � $i aici reactionam din obisnuinta cu un de ce= sau negand, sau furnizand � � ustificari. 'n schimb, intrebarea cheie este: #ata de ce anume=. Din nou, � � raspunsurile va vor auta sa evaluati mai bine situatia si sa gasiti solutii creative.A&E*&'E>'n ciuda aparentei inofensivitati, va veti da seama, din cazuri concrete, ca acesteintrebari se infig ca spadele.Daca cel care va vorbeste este de rea-credinta, se va simti descoperit, daca este de buna-credinta, se va afla in fata propriei confuzii? in ambele cazuri, asteptati-va la reactii agresive si ostile.'n special la inceput, limitati-va sa puneti intrebari numai cand vi se pare intr-adevar necesar sa identificati mai bine problema sau gandul interlocutorului, sau sa elaborati solutii creative? evitati in orice caz sa le puneti pe un ton agresiv 5doar daca nu vreti sa atacati deliberat interlocutorul7. $a ne amintim ca este nevoie intotdeauna sa se comunice avand in minte un obiectiv specific. )n bun mod de a invata aceste lucruri si de a apela la ele automat este sa asculti interviuri la televiziune 5chiar inregistrandu-le7 si sa imaginezi intrebarile celemai potrivite.Aunsi aici, in timpul unui seminar s-ar putea trece la exemplificari si aplicatii practice a ceea ce s-a spus.a limitez sa furnizez citeva exemple, increzator inca o data in inteligenta si intuitia cititorilor:4ogdan,  ani, vine de la scoala:- ama, astazi colegii si-au batut oc de mine toata ziua>- 'ntr-adevar toata ziua=- Ei, nu. 'n timpul recreatiei.- %hiar toti copiii care erau acolo=- *u, 'ulian cu gasca.- $i sunt multi=- $unt 'ulian, ihai si +eorge.- $i cum si-au batut oc de tine=- Au spus ca sunt urechiat>- 'ar ceilalti=- Ei bine, m-au aparat.%at de mult se schimba situatia fata de afirmatia initiala=O intimplare in timpul unei vanzari:  - $eminarul dvs. este prea scump> Aici, de obicei, se raspunde ca nu este adevarat si se incearca sa se explice de ce. Dar solutia corecta este urmatoarea: - 6rea scump fata de ce=- #ata de celelalte seminarii la care am participat.- !a care seminarii ati participat=- !a x,1,z.- 4ine. 'n ce sens erau la fel cu al meu=- $titi, de fapt nu erau la fel.- 'nteresant. %e s-ar intampla daca ati descoperi ca seminarul meu merita timpul sibanii cuveniti=- Atunci l-as gasi pe gustul meu.- %e as putea face pentru a va auta sa ganditi asa imediat=- 'ata ce: daca in seminariul dvs. s-ar vorbi despre @, 3, 2, as fi satisfacut.- 6erfect. <edeti, in pliantul de prezentare nu se poate scrie totul, dar noi abordam chiar ceea ce va intereseaza.Evident, contractul a fost semnat.)n ultim lucru: folosirea extrem de productiva a modelului pe care vi l-am propus, cand acesta a fost invatat corect, este aplicatia la dialogul nostru interior. $a ne obisnuim a gandi, cu maxima atentie pentru generalitatile noastre, la limitele pe care *O' de obicei ni le punem si vom descoperi ca adesea nu au nici un sens real si pot fi foarte simplu depasite. !umea contine mult mai multe posibilitati decat mica noastra harta mentala poate sa ne faca sa credem, si aceste intrebari pot sa va aute sa le descoperiti.'nchei, legat de aceasta, cu un citat dintr-un anonim persan, care intotdeauna m-a fascinat: $unt o suta de drumuri care duc spre paradis: nouzeci si noua sunt � pentru persoanele inteligente, iar unul pentru ceilalti. � 6e curand>
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks