Politici Publice În Domeniul Educației

Description
...

Please download to get full document.

View again

of 8
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 2 | Pages: 8

Extension: DOCX | Download: 0

Share
Transcript
  Politici publice în domeniul educației   Sistemul educational din România se află la ră scruce. Reforme importan te inițiate după că derea comunismulu i vor trebui continuate pentru îmbunătățirea rezultatelor în educaț ie. România se află  printre ultimile locuri în Europa în ceea ce privește educația. Studii recente arată că performanțele elevilor sunt în continuare scăzute î  n raport cu standardele UE. Valorile indica torilor privind rezultatele la învățătură  se apropie de media pe plan international, dar se situează  sub cele din UE, OCED(Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare). Astfel Romania a ocupat locul 34 din 42 de tari participante la Programul International de Evaluare a Elevilor(PISA). A)   SITUAȚIA RESURSELOR UMANE ÎN DOMENIUL EDUCAȚIONAL   S tudii recente indică faptul că  majori tatea statelor din UE raportează o insuficientă pregatire a cadrelor didactice pentru a face fara cu succes noilor provocari din domeniul educatiei.  În România p ersonalul didactic calificat a înregistrat scă deri in invatamantul prescolar si postliceal si cresteri in invatamantul primar, gimnazial si profesional.Cel mai important progres s-a inregistrat in mediul rural.  În ceea ce priveste numarul de elevi ce revine la un cadru didactic se cunoaș te o tendinta de crestere a numarului de studenti per cadru didactic, in cazul celorlalte niveluri de scolarizare remarcandu-se o usoara scadere a acestui raport.In invatamantul gimnazial din mediul rural se inregistreaza cea mai redusa valoare a raportului. Deficitele de personal didactic calificat sunt specifice domeniilor/ariilor curriculare referitoare la noile ocupatii solicitate pe piata muncii precum si in cazul noilor profesii in educatie (de exemplu asistenti educationali calificati pentru copiii cu cerinte educationale speciale), pentru care nu sunt, inca, disponibile programe de formare initiala si continua.  În învățământ nu există  un sistem atractiv de salarizare diferențiată, motivant, având la bază performanța și rezultatele muncii. În absenț a unui astfel de sistem de salarizar e, instituțiile și unitățile de învățământ se confruntă cu o criză  de personal calificat si performant, mai ales in domenii importante precum informatica si invatarea limbilor moderne. In lipsa legii salarizarii, care sa diferentieze retributiile in functie de performante si rezultatele muncii, banii injectati in salarii nu-si produc efectul dorit. B) ABANDONUL ȘCOLAR   Un sfert din populaţia cu vârstă preşcolară şi şcolară de la nivelul anului 2014 -2015 nu a fost prins în sistemul naţional de educaţie, potrivit pliantului Populaţia şcolară a României 2016 , publicat de Institutul Naţional de Statistică. Totodată, pliantul subliniază că abandonul şcolar este una dintre cele mai acute probleme. Astfel, potrivit pliantului, în anul şcolar 2014 -2015, î  n sistemul naţional de educaţie era  înregistrată o populaţie de 3, 7 milioane de persoane. Însă aceasta reprezenta doar trei sferturi din  totalul populaţiei cu vârstă preşcolară şi şcolară. În anul şcolar/universitar 2014 -2015 au revenit în medie 188 elevi /studenţi la 1000 locuitori.  În anul şcolar/universitar 2014/2015, 15,5% din totalul populaţiei şcolare erau preşcolari, 70,0% elevi în învăţământul preuniversitar şi 14,5% studenţi.    În anul 2013/2014, rata abandonului şcolar în învăţământul primar şi gimnazial a fost de 2% Cea mai mare valoare a ratei abandonului s- a înregistrat în învăţământul postliceal şi de maiştri de 3,5%.  În cadrul învăţământului liceal şi profesional, în anul şcolar 2013/2014 rata abandonului a fost de 10,7%.  În anul 2014/ 2015, rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial a fost de 1,8 %, în  învățământul postliceal și de maiștri de 3,9% iar în cadrul învățământului liceal și profesional de 9,7%.   Gradul de cuprindere a elevilor în perioada recentă  În anul şcolar/universitar 2014 - 2015 gradul de cuprindere şcolară pentru populaţia în vârstă de 0- 23 ani a fost de 73,7%, cu valori mai mari la populaţia feminină (75,5%). Pe judeţe, gradul de cuprindere a variat între 114,6% (în Municipiul Bucureşti) şi 44,6% (judeţul Ilfov).  În anul şcolar 2014 -2015 cel mai mare grad de cuprindere a fost înregistrat la ciclul primar, la grupa de vârstă 6 -10 ani, de 91,4%. Cel mai mic grad de cuprindere a fost înregistrat în cazul grupei de vârstă 0 -2 ani, din cadrul  învăţământul   A scăzut natalitatea, dar şi numărul unităţilor de Rata abandonului școlar în anul 2014/2015  Învățământ primar și gimnazial  Învățământ postliceal și de maiștri Învățămâny liceal și profesional Rata abandonului școlar în anul 2013/2014  Învățământ primar și gimnazial  Învățământ postliceal și de maiștri Învățământ liceal și profesional   învăţământ În anul şcolar 2009 -2010, s- au înregistrat 666,1 mii copii înscrişi în grădiniţe, iar în anul şcolar 2014 - 2015 numărul copiilor a scăzut la 559,6 mii copii. În paralel cu număru l copiilor din grădiniţe s - a redus şi numărul grădiniţelor, de la 1697 (în anul şcolar 2009 - 2010) la 1205 grădiniţe (în anul şcolar 2014 -2015). Numărul şcolilor primare şi gimnaziale a cunoscut, de asemenea, o diminuare de la 4623 unităţi în anul şcolar  2009- 2010, la 4050 unităţi în anul şcolar 2014 - 2015. Numărul elevilor care au fost înscrişi în ciclul primar şi gimnazial s - a redus de la 1719,7 mii copii în anul şcolar 2009/2010 la 1732,3 mii elevi în anul şcolar 2014 -2015.  În anul şcolar 2014 - 2015, numărul liceelor care au funcţionat în România a fost de 1576 licee, cu 62 de licee mai puţine faţă de anul şcolar 2009 -2010 (1638 licee). În perioada 2009-2015, pe profiluri, a crescut numărul liceelor teoretice (de la 563 licee   teoretice în anul şcolar 2009 -2010 la 580 licee teoretice în anul şcolar 2014 - 2015) în concordanţă cu necesităţile de pregătire şi formare ale tinerilor, în vederea intrării acestora pe piaţa muncii. Totuşi, cele mai multe licee din ţară continuă să fie unităţi cu profil tehnologic (51,7% din numărul total al liceelor în anul şcolar 2014 - 2015). Numărul liceenilor s -a diminuat, de la 837,7 mii elevi, în anul şcolar 2009/2010, la 727,1 mii elevi în anul şcolar 2014 -2015. C)   DURATA MEDIE DE FRECVENTARE A ÎN VĂȚĂMÂNTULUI   Durata medie de frecventa rea a invatamantului a crescut în ultima perioadă  cu 1,7 ani. Cu toate acestea, România continuă să  se situeze pe un loc inferior comparativ cu alte tari europene in ceea ce priveste speranta de viata scolara. Daca se exclude invatamantul prescolar, durata medie de frecventare a invatamantului pentru un copil in varsta de 6 ani (sau speranta de viata scolara) este de 14 ani. O valoare ridicată  a du ratei medii de frecuentare a învățământului indică o participare largă   la toate nivelurile de educație. Aceasta poate fi influențată, însă , de o serie de factori precum erorile  în opț iunile pentru anumite f  iliere de formare, rata repetenției, situaț ia eco nomică care poate favoriza sau frâna continuarea studiilor. În cazul Ro mâniei, de exemplu, creș terea gradului de participare la învățământul superior se datorează, printre altele, șanselor sporite de inserție pe piaț a muncii a absolventilor acestui nivel d e învățămâ nt. D)   INFRASTRUCTURA SISTEMULUI EDUCAȚIONAL   Clădirile, sălile de clasă, laboratoarele şi dotările –  într- un cuvânt, infrastructura educaţională - constituie elemente vitale ale mediilor de învăţare din şcoli şi universităţi. Rezultatele cercetărilor în domeniu sugerează că infrastructura de foarte bună calitate conduce la îmbunățățirea predării, a rezultatelor școlare ale elevilor şi reducerea abandonului şcolar, pe lângă alte beneficii.   Şcolile din zonele marginalizate din România au cele mai mari nevoi de investiţii din ţară, cu alte cuvinte elevii care învaţă în aceste şcoli sunt dublu dezavantajați. Aceşti elevi provin mai ales din familii cu venituri scăzute, din mediul rural, şi urmează şcoli slab dotate. De exemplu, 72% din liceele din mediul rural nu sunt dotate cu laboratoare de ştiinţe, iar aproape 40% din ac este licee au toalete   în exterior. Cu toate acestea, chiar dacă unităţile de învăţământ din mediul urban sunt mai bine dotate decât cele din mediul rural, multe dintre școlile din mediul urban sunt supraaglomerate. Unul din patru elevi din mediul urban mer ge la o şcoală supraaglomerată, iar în multe dintre aceste școli se învaţă în mai multe schimburi. Clasele supraaglomerate, precum clasa din imaginea de mai jos, sunt sub nivelul optim pentru activităţile didactice.    În ultimul an, o echipă a Băncii Mondiale a colaborat cu guvernul României privind investiţiile  în infrastructura educaţională, în cadrul unui Program de Asistenţă Tehnică (RAS) - cel de-al patrulea realizat în sectorul educaţional din România începând cu anul 2013. Prin intermediul acestui ins trument (RAS), Banca Mondială poate furniza servicii de asistenţă tehnică flexibile şi personalizate, analize şi sprijin în implementare beneficiarilor săi din ţările cu venituri medii şi mari.   Sală de clasă dintr - un liceu din București  
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks