PASAREASCA: ATESTARI $1 INTERPRElARI ALE LIMBAJELOR LUDICE $1 SECRETE

Description
Rodica Zafiu PASAREASCA: ATESTARI $1 INTERPRElARI ALE LIMBAJELOR LUDICE $1 SECRETE 1. Atestarile destu] de tarzii ale argoului romanesc - cum se stie, I860 e data publicarii prime! liste de cuvinte si

Please download to get full document.

View again

of 9
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

History

Publish on:

Views: 2 | Pages: 9

Extension: PDF | Download: 0

Share
Transcript
Rodica Zafiu PASAREASCA: ATESTARI $1 INTERPRElARI ALE LIMBAJELOR LUDICE $1 SECRETE 1. Atestarile destu] de tarzii ale argoului romanesc - cum se stie, I860 e data publicarii prime! liste de cuvinte si expresii argotice. de catre N.T. Oras.anu. in revista,.coarnele lui Nichipercea^ - nu exclud ipoteza unei existente anterioare a fenomenului: eel putin daca se considera ca intr-o anumita perioada istorica erau deja realizate conditiile unei mini me vieti orasenesti si ale aparitiei unor categorii sociale margmale, caracterizate prin mobilitate, nevoie de autoprotectie si solidaritate de grup . Fara a preciza perioada de constitute a argoului romanesc, lorgu lordan parea sa sugereze ca aceasta a fost destul de tarzie, in masura in care limbajul m discutie era definit ca un,,produs prin excelenta citadin, in sensui modern ai cuvantului (lordan 1962: 373). G. Ivanescu considera insa ca argoul romanesc era anterior secolului al XlX-lea:,,Probabil intre secolele a! XVI-lea si al XVIII-lea, poate chiar i mai inainte, s-a creat argoul romanesc, adica limbajul categoriei sociale* a raufacatorilor (criminali i hoti). Acestia, izolandu-se de societatea feudala a vremii si traind in marginea ei, i-au alcatuit (intentionat sau nu), fie pentru a nu fi inteles.! de restul comunitatii romane ti, fie din nevoie de expresivitate, un limbaj aparte. Nu avem informatii asupra argoului romanesc din acel timp, - de altfel nu avem nici macar informatia ca ar fi existat o asemenea categoric sociala (Ivanescu 2000: 612). Ultima afirmatie poate fi totusi contrazisa: exista acte i documente. eel putin din ultimele decenii ale secolului a! XVIII-lca , in care sunt mentionati hotii, vagabonzii, cei mchi i si trimisi la ocna; iar referirile din epoca la,,craii de Curtea-Veche atesta cbiar existenta unor comunitati de hoti. cers.etori, vagabonzi. alcatuind, eel pirfin la Bucuresti. o adevarata Curte a Miracolelor 4. Nu dispunem insa de informatii asupra vreunui mod particular de a 1 in..coarnele lui Nichipercea' , fasc. 10, 11, 1860; text relual in volumul Intemnitarile mete politice. Bucuresti, Tipografia national! Listelc vor fi folositc de G. Baronzi in romanul Misterele Bucure$tilor, I-II. Bucuresti, Tipografia ziarului,,nationalui ?i in vol. Limba romana (Baronzi 1872). Explica ia fantezista a lui V. Scinteie. Din viata de pu$cdrie. in,,dimineata , nr (21 nov.), 1906, preluaia dc L. ^aineajiu. dup5 care argoul romanesc ar fl fost o creafic anificiala, decisa de o..comisiunc intrunita la Ocncle Mail plascaza prezumti\ a actiune tot in jurul anului 1860, 2 Sanga 1993: schi(eazs socioiogia s.i istoria argourilor in societatea medieval^ (cer etori. \ agabonzi, ambulanfi), in legatura cu viaja urbana. J De piida, rapoartele..depanamentului de cremenalioif' (Livada-Cadeschi. Vlad 2002). * Cf. Zafiu LR. LII. nr. 5-6, p , Bucure ti. 2003 582 Rodica Zaliu vorbi, asupra unui limbaj care sa-i fi caracterizat pe,,crai si care, in consecinta, sa permita antedatarea argoului romanesc. Se pot totusi face presupuneri asupra legaturilor dintre argoul atestat (bazat in cea mai mare parte pe creatii semantice si Tmprumuturi) si o forma de limbaj secret si mai putin documentata: pasareasca, folosita in prezent mai ales de copii, dar care, dupa parerea mai multor lingvisti, ar fi putut reprezenta o forma mai veche de argou. Limbajul in cauza a fost mentionat de Hasdeu, in volumul al Ill-lea al Cuventelor den batrdni, 1881, ca Jimba scolareasca (,,Noi toti, ori din ce tara am fi, am petrecut cu ceva analog in primii ani pe bancile scoalei , Hasdeu 1984: 41); fiind conventionala si strict fonetica, aceasta este considerata ca diferita de Jimba hoteasca , adevaratul argou interlop, caracterizat de transformari semanticolexicale. Jordan 1962: 373 afirma ca argoul romanesc ar fi purtat in trecut numele de,,(limba) pasareasca ; e o simpla supozitie, bazata in mare masura pe analogia intre termenii pasaresc si cdrditor (din,,limba caraitorilor , prima formula de desemnare atestata a argoului interlop 5 ). i Mioara Avram considera, in articolul Limba pasareasca, in Sala 1989: (reluat in Sala 2001: ), ca pasareasca este,.una dintre denumirile purtate in trecut de argoul dacoroman al raufacatorilor . In schimb, in capitolul deja citat din Istoria limbii romdne. G. Ivanescu exclude identificarea limbii pasaregti cu argoul (,,deducem ca argoul romanesc a existat si in epoca feudala. El nu se confunda cu limba pasareasca . Ivanescu 2000: 612), fara a aduce insa argumente Tn sprijinul acestei opinii. Termenul pasareasca (sau limba pasareasca} desemneaza in romana, in sensul eel mai restrans, un cod cu functie deopotriva ludica si secreta, bazat pe un procedeu sistematic de modificare formala a cuvintelor: introducerea, la sfarsitul sau la inceputul fiecarei silabe, a unui segment sonor,,parazitar , fie mereu acelasi (her-)., fie - mai ales daca este postpus - constant doar in partea consdnantica, in vreme ce vocala repeta vocala silabei din cuvantul de baza (-pa, -pe, -pi etc.). Evident, notiunea de silaba este in acest caz aproximativa si empirica, segmentarea fund operata intuitiv de vorbitor, Tn cursul producerii orale a mesajului (v. infra, 5.). Competenta lingvistica specifica este desemnata si cu ajutorul formei adverbiale, in sintagma a vorbi pasare$te. Cuvintele pasareasca si pasare te au si sensuri mai largi, desemnand vorbirea incomprehensibila. 2. Procedeul intercalarii de silabe pentru a transforma cuvintele limbii curente in elemente ale unui cod secret este cunoscut de multa vreme s_i este atestat 5 Sub aceasta desemnare apare argoul la G. Baronzi, intr-o nota la romanul Misterele Bucurestilor, 1862: 131:,,limbagiul caraitorilor' ( i 1872: 149:,,limba caraitorilor '). Cuvantul caraitor sau cdrditor (ortografia cpocii e interprctabila; in citarile ulterioare s-a preferat i) a fost pus in legatura cu onomatopeea cat- 5! verbul a cdrdi, ceea ce l-ar apropia destui de mult de termenul pasaresc. Etimologia este inss discutabila 1. 6 Cf. Dicfionarul limbii romdne (DLR), Tomul VIII, partea I, Litera P, P-pazui, Bucuresti, Editura Academic!, 1972, s.v. pasdresc, -eased: 3 Pasareasca: atestsri i interpreter] 583 in foarte multe limbi si culturi, B. P. Hasdeu mentioneaza ilustrarea sa (de exemplu: pater care devine pabateber) intr-un volum din 1583, Onomasticum, al alchimistului german Thurneisser zum Thurn (Hasdeu 1984: 41). Otto Jespersen descrie - intr-un capitol intitulat Other eccentricities of language - folosirea procedeului de catre copii, Tn limbi diferite: in daneza exista (printre altele) sistemul bazat pe consoana/?, prin care secventa vil du get din vej? (,,vrci sa mergi pe strada ta? ) devine vilpil dupu gapa dinpin vejpej; la fel se Tntampla si in olandeza, unde de schoone mei (,,frumosul mai ) poate deveni depe schooponepe 7 meipei (Jespersen 1925: 196). In germana exista un sistem identic, cu consoana b, care transforma cuvantul Vater in Vabateber. Exemplele lui Jespersen, numeroase, provin din mai multe limbi si reprezinta tipuri diferite de insertii de sunete: in daneza exista si procedeul de intercalare a silabei fixe -rbe: virhe durbe garbe dirbe vejrbe?, in olandeza, silaba fixa poate fi -awi. In engleza se cunosc sisteme de intercalare a consoanelor m sau s: going out today devine goming mout tomdaym sau gosings outs tosdays\ in limba maori din Noua Zeelanda se intercaleaza silaba te. Vendryes 1939: evoca procedeul deformarilor artificial Tn tipul de argou francez mumljavanais', acesta,,consiste a intercaler une certaine syllabe a 1'interieur des mots (ar, oc, al, em, etc.) mais particulierement av ou va, d'ou sans doute le nom de javanais ', autorul observa totusi ca procedeul e folosit si in vorbirea copiilor (fiind atestat in Franta, Tn tarile germanice si slave). Sistemul javanais este descris de autorii care s-au ocupat de argourile istorice franceze (Guiraud 1965); au fost gasite echivalente ale sale si Tn diferite limbi africane (pentru care Calvet 2003: 11 citeaza o serie de articole din anii ). In enciclopedia Kmbilor imaginare alcatuita de Albani & Buonarroti 1994 este pomenit, printre alte sisteme din italiana, un,,alfabeto farfallino (,,alfabet fluturesc ), Tn care consoana-suport a silabelor dublate e/ Luca devine Lufucafa. In mod asemanator functioneaza englezescul eggy-peggy sau aygo-paygo, in care consoana este g: Pugut thagat begook dowgun (Crystal 1992: 59). In tipologia generala a codurilor de modi fi care formala (propusa de Laycock 1972), procedeul de introducere a cate unei silabe variabile sau fixe apare inclus intr-o lista mai lunga, care cuprinde si pronuntarea inversata a cuvantului, de la final spre inceput, metateza, deplasarea unor secvente de la initiala Tn pozitie finala etc. In orice caz, exemple din limbi cat se poate de diferite par sa demonstreze faptul ca fenomenu) e universal si varietatile lui sunt extrem de numeroase. E recunoscuta si o anume universalitate a metaforei care denumeste codul secret 8. Bausani 1970 mentioneaza existenta unor formule similare, descmnand acelasi tip de procedee, Tn Persia, Afganistan, Etiopia (unde exista de pilda o limba a pasdrilor, Tn care consoana intrusa este z: sabbdra devine sazabbazaraza}, 7 $iin cuna (Panama) ar exista o variants cupp(ua,.pe?te devine uppuappd], v. Crystal 1992: Exemple de desemnari in multe iimbi ale lumii, in Linguist List , : Crossling Secret/Nonsense Language Names. 584 Rodica Zafiu Dincolo de sensurile esoterice, mitice, mistice ale formulei (Plesu 1997, 9 55; Eco 1993: 199), limba pasarilor a fost pusa in legatura cujargonut, termenu! francez originar fiind atestat la 1180 cu acest sens 9. Legatura dintre ciripitul pasarilor si ideea de,,limbaj nemteles a fost analizata de Elwert Metafora pare perfect motivata: intre sunetele scoase de animale, ciripitul pasarilor e eel care se bucura in modul eel mai evident de caracteristici,,discursive'' s.i,,dialogale . 3. Pentru romana, primele atestari, de la jumatatea secolului al XlX-lea, ilustreaza sistemul prin care in cuvintele segmentate se introduc, imediat dupa vocale, secvente bisilabice complexe, alcatuite din consoanele v si n, urinate fiecare de repetarea vocalei din cuvantul initial: cine devine civini nevene. Procedeul este folosit in ziarul,,zimbrul si Vulturul (lasi), la rubrica satirica,,bondariul , in nr. 4, 3858, p. 15, pentru a ironiza,,epilogul lui Negruzzi la Pacatele tineretelor. care n-ar 11 fost scris,,tn limba pasareasca ce toti copiii au vorbit-o , ci mtr-una pentru a carei talmacire se lanseaza un concurs; titlul articolului este: (1) Stivini - Ivini - Pavana - Sevene - Revene - Stevene? (in note la Negruzzi 1974: 519). [= tii pasereste?] S-ar parea ca aceasta era varianta de pasareasca cea mai populara in epoca. eel putin in Moldova. O regasim la Alecsandri, in Rusaliile (1861), atunci cand tanara Suzana se razbuna verbal pe un pretendent adept al purismului, Galuscus: (2) Pasareste vrei? (Tare) Stivini, ivini, cavana, evene, stivini, nevene, buvunu, nuvunu? (Alecsandri 1977: 610). [= $tii ca esti nebun?] Intr-o variant^ a textului, replica este chiar mai lunga: (3) tivini, ivini, pavana, savana, ravana, tevene? Mivini, savana, pavana, revene, cavana, evene, stivini, nevene, buvunu, nuvunu... (in note, p. 938). [= tii pasaraste? Mi sa pare ca esti nebun.] Interlocutorul nu recunoaste codul s.i nu intelege nimic:.,ce jerg e acesta? In van imi tortur inteligenta ca sa capisc buvunu, nuvunu. Aceste sclamaciuni nu apartan idiomului naciunei noastre (p. 610). Unii comentatori au crezut ca e vorba de,,onomatopei care imita, in bataie de joe, aspectul acustic al cuvintelor folosite de puristi i de frantuziti 10. E insa doar tipica pasareasca, in care, e drept, va fi incadrata ironic (dar perfect adaptata sistemului) si o secventa pumnista, atunci cmd Suzana!s.i continua atacul introducand dupa fiecare silaba terminatia fixa -dune: (4) Baciune, taciune, teciune, parciune, dalciune, niciune, cuciune, naiciune. minciune, teciune... Ai priceput acum? [= Bata-te pardalnicu, n-ai minte.] 9 Cuvantul francez jargon ar proveni din radicalul onomatopeic garg-, care cvocs bolborosirea apei, sunetcle inghi irii, dar 51 ciripitul pasarilor. Cf. Dauzat 1929: 10; Jean Dubois, Henry Mitterand. Albert Dauzat, Dictionnaire etymologique et historique dufranqais, Paris. Larousse, iu Petru Zugun, Unitate fi varietate in evolutia limbii romdne literare, la^i, Editura Junimca, p. 125. 5_ Pasareasca: atestari gi interpretari 58_5_ GALUSCUS (cu multamire): Acu mai vii de-acasa, dar n-am priceput nici acum bine de tot, caci vorbesci prea iute (p. 610). O bro ura fara valoare stiintifica, Baican 1882, interesanta mai mult pentru ca ilustreaza stereotipiile despre limbaj care circulau in epoca. furnizeaza un exemplu similar (a) i doua diferite (b, c): de insertie a unei consoane i - mai dubios, pentru ca e foarte u or de inteles - de repetare a vocalei: (5) (a) Havanadevene lavana mivininevene [= Ha(i)de la mine.] (b) Hab deb lab mibneb. (c) Haadee laa miinee. Diferit este sistemul evocat de Ion Ghica, in scrisoarea coala acum 50 de ani (1880), in care in locul sunetelor sunt folosite numele slavone ale literelor din alfabetul chirilic: (6) Baietii mai inaintati!a invatatura, cand voiau sa-s.i zica ceva care sa nu fie inteles de profani, comunicau intre dans.ii astfel: az, iota, lude, az, pocoi, rate, ucu, na, est (Ai la prune - n.a.) s.i cellalt ii raspundea: nas., est, buche, az, tferdo, est, pocoi, on, pocoi, az (Ne bate popa - n.a.). Cei de la bucoavna ravneau la dansji cum vorbeau pasare te (Ghica 1967: ). Procedeul este confirmat s.i de texte populare ulterioare. Intr-o snoava din Moldova publicata in,,straja , nr. 41, 1923, baiatul nepriceput transmite rnamei (din partea dascalului) un mesaj insuficient codat, pe care tatal in elat il pricepe: (7) Az-uc-au Zet-ija slova-zis dobri-az dascalu sa fiarta-az-faci pocoi-placinte (Stroescu 1986: 87). Unele date' apar la folclori ti mai vechi i mai noi, mai ales in masura in care ace tia s-au ocupat de folclorul ludic. Mai multe exemple de pascireasca au fost publicate in reviste in ultimele decenii ale secolului al XlX-lea (le reproducem dupa Neagu 1982, p ); exista a adar, alaturi de modelul v...n... (a), un sistem cu her la initiala de silaba (b) i unul cu inserarea consoanei p urmate de repetarea vocalei (c): (8) (a) Civini favana civini tuvunu? Evene stivini savana navana tovono suvunu? [= Ci faci tu? Es.ti sanatos?] (Buciumul, Bradiceni - Gorj, nr. 37, 1888); (b) Herva hersi herle, hersa hermer hergem hersa herba hartem (?) hermin hergea [= Vasile, sa mergem sa bat em mingea]. (Buciumul. Bradiceni -Gorj, nr. 37, 1888); (c) lepesapamapa sapa nupu tepe vapadapa nipimepenepe. [= le sama sa nu te vada nimene] (,,Gazeta sateanului , nr. 23, 5 ian. 1886). Tudor Pamfile, in Jocuri de copii, I, 1906, descrie varianta depasareasca pe care o considera cunoscuta de toti - objinuta prin postpunerea silabelor cu p initial (a) -, precum si,,o noua pasareasca , din satul Negrile ti, constand in introducerea silabei ver inainte de fiecare segment (de obicei silabic) al cuvintelor (b): 586 RodicaZafiu (9) (a) Cepe mapaipifapacipi? [= Ce mai faci?] (Pamfile 1906: 80); (b) Verci vermai verfaverci? [= Ci mai faci?] (Pamfile 1906: 100) 11. Intr-un articol din 1932 (Contribufii la studiul limbilor speciale din Cornova: pasareasca; reprodus in Pop 1998), folcloristul Mihai Pop descrie cazul unui tanar care, intr-un sat basarabean,,,a creat, printr-un sistem imprumutat, o noua maniera de a vorbi pe care o numeste «pasareasca» (p. 6). Este vorba de doua sisteme: unul bazat pe anagrama, de tipul francezului largonji (romnudo =,,domnu : '), s.i celalalt pe intercalarea dupa fiecare silaba a grupului franza - sistem,,necunoscut Hteraturii argourilor romanice si germanice , dar pe care, spune Pop, il intalnim la slavi: rusi, sarbi (la care un limbaj asemanator e nutnitposhvickigovor): (lo)sifranza mafranza dufranza cfranza la franza Vefranza rafranza [= Si ma due la Vera]. Cazul - izolat intr-un sat - este explicat ca preluare din argoul scolar, Pop aratand ca limbajele secrete de acest tip ar fi fost raspandite in scolile romanesti si rusesti din Basarabia. Ocupandu-se de jocurile de copii, Gh. I. Neagu include In studiile sale atat materiale deja publicate, cat sj rezultate ale unor anchete de teren din anii ; el afirma ca, in afara mediului infantil, pasareasca mai apare sporadic si intre adulti, ca performanta ludica in cursul unor petreceri. Exemplele mai noi par s confirme preferinta pentru sistemul cup si reluarea vocalefor din cuvant: (ll)(a)upunapa, dopoopo, trepeipi, Papatrupu, Cipincipi, apasepe, apaptepe, OpoptipT, Nopoopo, Zepecipi (Neagu 1967: 397; numaratoare culeasa in 1958, in Rosjori); (b)iptnipifloporepescipi grapadipinipilepe [= Infloresc gradinile] (Neagu 1982: 21-22; text cules in 1967, in Teleorman). Alte mentionari in lucrarj lingvistice (in note in Jordan 1942, 1944: 338; Granser 1992: 10 etc.) nu aduc un material ilustrativ nou. Articolele de enciclopedie ale Mioarei Avram, in Sala 1989 si 2001, semnaleaza prezenta procedeului in aromana i meglenoromana. 4. Principalele tipare romanesti de variatie in cadrul,,limbii pasare^ti , asa cum pot fi ele observate in atestarile de mai sus, sunt asadar: a) insertia unei secvente fixe, mono- sau bisilabice: - Tnainte de fiecare silaba: her- (8b), ver- (9b); - dupa fiecare silaba; franza (10) 3 ; 1 ' T. Pamfile presupune $i existenta unui alt tip de pasareasca, in care se repetfi secvenja cana; a?a s-ar fi produs o strofa in care accasta aparc inainte de aproapc fiecare cuvant: Cana gi'du, cana sacara (// .). i2 Intr-o recenzie la Alberto Menarini, I gerghi bolognesi (Modena, 1942), pub!icat5 in BPh, IX, p. 185, 191, lorgu Jordan compara procedeul folosit de zid;irii bolognczi (intercalarea silabelort/e, dal) i eel al clevilor italieni (silaba cu inijialap;,,caro mio = caparopo mipiopo] cu jocul similar romancsc:,,tot a^a procedeazs i ^colarii romani, fara s5 pot face precizari cu privire la amsniintcle procedeului' (p. 188). 13 Exemplul (4), cu secven{a -dune, se inscrie tipologic in acecasi categoric, dar este o create parodica ad-hoc, care nu a circulat ca Jimba pasareasca . 7 ^ Pasareasca: atestari ji interprctari 587 b) insertia unei secvente variabile, mono- sau bisilabice (prin repetarea acelorasi consoane si preluarea din context a vocalei) dupa fiecare silaba: - secvente monosilabice (cu o singura consoana,p...): (8c), (9a), (1 la, b); -secvente bisilabice (cu o succesiune de doua consoane, v...«.,.): (1), (2), (3),(5a),(8a). Cazuri speciale sunt insertia unei consoane (b) dupa fiecare silaba: (5b); dublarea sau lungirea vocalelor (5c). Chiar daca a fost asimilata conceptului de,,pasareasca , inlocuirea sunetelor din cuvant cu numele straine ale literelor (6-7) constituie un sistem de codaj de tip diferit, dependent de instructia scolara din epoca, de raportul scris - oral sj care, mai ales, nu tine cont de silaba. Exemplul (7) demonstreaza, de fapt, dificultatea acestui sistem,,grafic si alunecarea sa, in practica vorbirii, catre tiparele silabice caracteristice. 5. Folosirea unui limbaj oral cifrat este interesanta si pentru ca presupune o raportare metal ingvistica a vorbitorului la discurs, o anume perceptie a limbii naturale supuse deformarii sistematice. Limbajele de tip pasareasca au fost de altfel cercetate, Tn alte limbi, pentru relevanta lor fonetica si fonologica (Bertinetto 1984, Botne & Davis 2000). Ar merita studiate mai In detaliu tratamentele suferite de grupurile fonetice romanesti: se observa, de exemplu, ca doar silabele deschise (/Jo-, gra-, di-, ni-, -le) primesc direct dubiarea, pe cand cele inchise (in exemplu 1 10) sunt analizate in elementeie lor: in e scindat (/-«-), -resc se separa Tn re-, s-, ~c; opt Tn o-pt (11), due in du-c (10); bun Tn bu-n (in exemplele 2-3 trebuie tinut cont de grafia veche, cu,-w final). E interesant ca / semivocalic, devocalizat sau chiar absor
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks