Metode de observare statistica.doc

Description
Metode de observare statistică Evoluţia activităţii statistice a determinat conturarea mai multor metode de observare, care de regulă se folosesc combinat sub îndrumarea şi controlul INS. Existenţa mai multor metode de observare statistică prezentând particularităţi de conţinut şi metodologie face posibilă clasificarea lor în funcţie de mai multe criterii. Un prim criteriu de clasificare este acela al gradului de cuprindere al numărului de unităţ

Please download to get full document.

View again

of 27
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 2 | Pages: 27

Extension: DOC | Download: 0

Share
Transcript
  Metode de observare statistică Evoluţia activităţii statistice a determinat conturarea maimultor metode de observare, care de regulă se folosesc combinatsub îndrumarea şi controlul INS. Existenţa mai multor metode de observare statisticăprezentnd particularităţi de conţinut şi metodologie face posibilăclasi!carea lor în funcţie de mai multe criterii. n prim criteriu de clasi!care este acela al gradului decuprindere al numărului   de unităţi  în procesul de observare. #nfuncţie de acesta întlnim observări totale şi observări parţiale. Observarea totală  presupune înregistrarea după criterii unitare adatelor $ potrivit programului de observare de la toate unităţilecolectivităţii şi, avnd în vedere posibilităţile de obţinere ainformaţiei, observările totale sunt% recensămntul şi rapoartelestatistice. Observările parţiale  presupun ca datele să se obţină numaide la o parte a unităţilor colectivităţii, parte care poate să !ereprezentativă sau nu în raport cu întreaga colectivitate, exemplede observări parţiale putnd !% sonda&ele statistice, anc'etele,observarea părţii principale, monogra!a statistică, dat !indnumărul mare de agenţi economici la care se manifestăfenomenul cercetat. n alt criteriu de clasi!care are în vedere modul în care estecaracterizat fenomenul . (in acest punct de vedere se întlnescobservări statice şi observări dinamice. Observările statice  suntfolosite pentru a culege date cu privire la volumul şi structura  unei colectivităţi statice delimitate ca volum şi circumscrise înaceleaşi condiţii de timp, adică la un moment dat. Observăriledinamice  au ca obiect înregistrarea unui proces ce evoluează întimp. #n acest caz trebuie să se stabilească timpul la care sereferă datele şi periodicitatea cu care se face înregistrarea. #ncadrul observărilor statice se includ recensămintele şi, în general,orice inventariere statistică indiferent de colectivitatea la care sereferă, iar celelalte observări statistice totale sau parţiale, care înregistrează fenomenele în continua lor transformare suntobservări cu caracter dinamic. (e exemplu, anc'eta generală îngospodării $ )I* $ necesară caracterizării statistice a calităţii vieţii,reprezintă o observare dinamică ca de altfel şi rapoartelestatistice transmise de agenţii economici.(upă modul de organizare  observările statistice pot ! ob$servări cu caracter permanent, deci în mod sistematic intră datestatistice în sistemul informaţional şi observări speciale, care vinsă completeze pe cele permanente, organizndu$se de !ecaredată cnd este necesar. #n general, observările cu caracter  permanent reprezintă principala +materie primă+ a procesului decercetare prin sistemul informaţional statistic, în timp ce observările speciale  sunt organizate de către instituţia statisticiio!ciale pentru lărgirea cadrului de interpretare şi analiză alfenomenelor complexe existente în societate, dar au un rol încontinuă creştere în economia de piaţă.(upă timpul de efectuare  se pot întlni observări curente,periodice şi unice. (e reţinut că în practica statistică aceste criterii se pot întrepătrunde. )legerea celei mai potrivite metode de observare   trebuie să se facă în raport cu natura speci!că a fenomenelorstudiate, cu sursele de informaţie de care dispunem şi pot !utilizate în funcţie de mi&loacele de prelucrare a informaţieideţinute, precum şi de cantitatea de informaţie existentă înbăncile de date statistice.-rincipalele metode de observare statistică sunt% - recensămntul - rapoartele statistice - sonda&ul statistic$ anc'eta statistică - observarea părţii principale - monogra!a Recensământul   este cea mai vec'e metodă de observarestatistică. Ea a apărut încă din antic'itate, cnd avea caracterdemogra!c şi în general, reprezintă fotogra!erea fenomenelor laun moment dat. (eci, trebuie să alegem un moment critic faţă decare ne raportăm atunci cnd culegem datele. Recensămintele populaţiei  prezintă modelul general pentru observările de acesttip, ele !ind operaţii de mare amploare cu durata de pregătire de$ ani. /a organizarea unui recensămnt se ţine seama deexperienţa naţională şi internaţională în acest domeniuconcretizate în special în nomenclatoarele care vor ! utilizate laprelucrarea datelor 0Nomenclatorul unităţilor administrativ$teritoriale din 1omnia, Nomenclatorul instituţiilor de învăţămntetc.2 şi la prezentarea structurală a informaţiei care să permităalinierea statisticii naţionale la teoria şi practica existentă în ţărileavansate.1ecensămintele reprezintă observări cu caracter periodic3periodicitatea recunoscută pe plan naţional şi internaţional !ind 4  de 5$6 ani. /a alcătuirea programului observării trebuie să seţină seama de scopul recensămntului. #n acelaşi timp, pentru aputea surprinde mutaţiile de structură, trebuie să asigurămcomparabilitatea datelor pe plan naţional şi internaţional. #n acestscop, se elaborează un număr mare de nomenclatoare folosind într$o mare măsură recomandările statisticii 7N . -entru a asiguraoperativitatea culegerii datelor se folosesc recenzori şi de altăspecialitate dect cea statistică, ceea ce înseamnă că ei trebuierecrutaţi şi instruiţi astfel înct să se aplice norme unitare pe întreg teritoriul. 8eritoriul se împarte în circumscripţii şi sectoarede recensămnt, care trebuie să permită combinarea prelucrăriicentralizate cu cea descentralizată. -entru buna reuşită arecensămntului se organizează un recensămnt de probă cu careocazie se veri!că dacă normele pe un recenzor sunt bine stabiliteşi în timpul preconizat se poate obţine întreaga cantitate deinformaţie.-rin analogie se pot folosi recensăminte şi în alte domenii, cade exemplu% - recensămntul populaţiei de vrstă şcolară3 - recensămntul animalelor3 - recensămntul reţelei comerciale3 - inventarierea statistică a stocului de mărfuri Rapoartele statistice   sunt speci!ce sistemelorinformaţionale în cadrul cărora sunt cuprinse, cu obligaţiipermanente de informare, agenţii economici publici şi privaţi. Elese realizează în concordanţă cu prevederile legii statisticii statuluide drept. )cestea cuprind principalii indicatori cu caractereconomic, social, cultural, &uridic, de sănătate şi învăţămnt. nitatea odată inclusă în sistemul informaţional este obligată de 9
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks