Metode de Cercetare

Description
cercetare cantitativa/calitativa

Please download to get full document.

View again

of 8
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 3 | Pages: 8

Extension: DOCX | Download: 0

Share
Transcript
  1 Metode de cercetare -metode cantitative ș i metode calitative- V ariabilele economice și mă surarea lor Metoda cantitativă  de cercet are economica este metoda bazată pe operarea cu mărimile cuantificabile, mă surabile. Prima condiție a cuantifică rii este operarea cu date primare și secundare corecte ș i actualizate. În  procesul înregistră rii datelor  , între valorile reale și cele î nregistrate  pot să apară diferențe, care poartă  denumirea de erori de colectare. Ele  pot fi întâmplătoare ș i sistematice. Erorile întâmplătoare provoacă abateri în sensul mă ririi sau mic șoră rii nivelului real al fenomenului ș i survin, de cele mai multe ori, din neatenț ie. Acest gen de erori afectează în mică măsura calitatea datelor datorită faptului că se prod uc în ambele sensuri și, în ansamblu, se compensează . Erorile sistematice de înregistrare produc abateri semnificative, de regulă, într-un singur sen s de la realitatea observată . Ele se pot datora nerespectării modalităț ii de colectare a datelor sau unor g reș eli de met odologie, de concepere a cercetării, manifestăndu - se sub formă de abateri în acelaș i sens de la faptele reale 1 . Scopul oricărui demers științ ific este de a peria d atele privitoare la fenomenele ș i  procesele social economice de aspectele neesen țiale, întâmplătoare ș i de a desprinde trăsăturile esenț iale ale acestora. Pentru atingerea acestui scop se apeleaza la diferite mă suri cantitative  –   la indicatori statistici. Indicatorii statistici reprezintă expresia numerică a unor fenomene ș i procese social economice, definite în timp, spațiu și structura organizatorică . F olosiț i la diferite etape ale cercetării, indicatorii statistici îndeplinesc funcțiile de măsurare, comparare, analiză, sinteză și verificare a ipotezelor științ ifice. Indicatorii statistici pot fi  primari sau absoluți și derivaț i. Indicatorii primari sau absoluți esprimă direct volumul, valoarea sau structura unei car  acteristici cercetate. Ei se obțin, de regulă, î n etapa de sistematizare a datelor prin centralizarea lor. 1   E. Feuras, Metodologia cercetarii economice, Ed.ASEM, Bucuresti, 2008, pag.178  2 Indicatorii a  bsoluți s e d ivid în indicatori de volum ș i de nivel. Indicatorii de volum caracterizează fie toată  cole ctivitatea, fie o caracteristică a colectivităț ii. Indicatorii de nivel determină  gradul de asigurare sau de randament. Indicatorii derivați se obțin î n faza de prel ucrare statistică  a marimilor absolute prin aplicarea diverselor metode ș i proc edee de calcul. Ca urmare se obțin mărimi relative, mărimi medii, indicatori ai variaț iei, indicatori ai dinamicii. Cercetarea cantitativă : caracteristici Filozofia pozitivist ă și postpozitivistă constituie fundamentul abordării cantitative a vieții sociale. Aceasta înseamnă că observația sistematică și experimentul ocupă un loc central în cercetă rile sociologice cantitativiste, care au ca scop principal descoperirea legilor de coexistentă a fenomenelor și de desfășurare a proceselor sociale. „pozitivismul logic”, dezvoltat mai ales de Cercul de la Viena (Ernest Nagel, Carl G. Hempel, Paul F. Lazarsfeld), a influențat metodologia sociologică . Filozofiei pozitiviste ș i direct metodologiei sociologice cantitativiste li s-au adus numeroase critici. În continuare sunt enumerate cateva dintre a ceste critici, sintetizate de că tre Sotiros Sarantakos 2 : - fenomenele sociale există nu în afara, ci î n mintea oamneilor care le inte rpretează ; - realitatea nu poate fi definită  obiectiv, ci doar subiectiv; - cercetarea cantitativă restrânge experiența de viață  a oamenilor doar spre ceea ce ei conștientizează, obligându - i să răspundă într  - un mod standard, în vederea testă rii ipotezelor; -cercetarea cantitativă percepe realitatea ca o sumă a caracteristicilor măsurate sau mă surabile; - cercetarea cantitativă încearcă să neutralizeze să reducă și să elimine influenț a cercetatorului asupra persoanelor cercetate; - în cercetarea cantitativă  oamenii sunt tr  ataș i ca obiecte, doar ca producatori de date, nu ca subiecți activi care dau sens vieț ii lor; 2   S. Chelcea, Metodologia cercetarii sociologice, Ed. Economica, Bucuresti, 2007, pag 100  3 - cercetarea cantitativă  are ca ideal obiectivitatea, utilizînd în acest sens standardizarea, dar obiectivitatea nu este posibilă în științ ele socioumane. Cele mai multe dintre aceste crit erii sunt formulate în mod partizan de ăatre adepț ii calitativismului, dar ele conțin o doză de adevăr. Ar fi absurd să se renunțe la cercetarea cantitativă . Cercetarea calitativă: definiție ș i caracteristici D efinirea cercetă ri i calitative. Ca orice paradigmă în curs de afirmare, și cercetarea calitativă, î n confru ntarea cu paradigma predominantă (cercetarea cantitativă), nu se prezintă  pe deplin cristalizată, cu un sistem coerent și cu un număr î nsemnat de cer  cetări exemplare. De aici ș i dificultatea de a da un singur înț eles te rmenului de cercetare calitativă .  Norman K. Denzin ș i Yvonn a S. Lincoln, sub coordonarea cărora în 1994 a apă rut  primul t ratat din domeniu, considerau că   „cercetarea calitativă  este concentrarea mai multor metode implicând o abordare interpretativă și naturalistă a subiectului studiat. Ace asta înseamnă o studiere a lucrurilor în mediu lor natural, încercând să se înțeleagă sau să se int erpreteze fenomenele în termenii semnificaț iilor pe care oamenii le investesc. Cercetarea calitativă implică folosirea și colectare unei varietăț i de materiale empirice  –   studii ce caz, experiență personală și introspectivă, povestirea vieții, interviul, observaț ia, texte istorice, materiale vizuale, sau care acope ră interacțiunea, astfel încât să se descrie momente obișnuite și deosebite din viața indivizilor, precum și semnificaț iil e lor pentru aceaș tia ”. În concepția autorilor citați, abordarea interpretativă ți naturalistă , pe de o parte, constituie notele distincte ale cercetarii calitative 3 . Fără îndoială ar merita să aducem în discuție și alte definiții ale cercetă rii calitative datorate altor specialiști; dar el se particularizează  prin accent nu prin note definitorii. Anne Marie Ambert propune definirea cer  cetă rii calitative pe baza distinctivității scopurilor ș i me todelor. A) Cercetarea calitativă privește mai curând î n profunzime decât în lărgime. Este mai degrabă intensivă decât extensivă . B) În al doilea rând, cercetarea calitativă urmărește să  pun ă  în evid ență mai ales cum și de ce acționează, simt și gândesc într  -un anumit fel decât ce fac sau ce cred ei. C) Scopul cercetă rii calitative cuprinde un aspect larg de 3   Idem, pag 79  4 subiecte la nivel micro și macro, atât procese, cât ș i structuri. D) Cerceta rea calitativă  se  pl asează mai mult în „contextul descoperii” decât în „contextul verificării” 4 . In formațiile aduse în cercetarea calitativă pot să pună în evidență practici ș i comportamente inedite, forme de organizare socială, mai puț in sau deloc cunoscute anterior, noi mod uri de a gândi ș i interpreta diferitele procese sociale sau psihosociale. În Dicționar al metodelor calitative în științele umane ș i sociale, coordonat de Alex Mucchielli (1992/2002), Pierre Paille arată că „ Expresia cercetării calitative desemnează  orice studiu empiric în științele umane ș i sociale care are urmă toarele cinci caracteristici: a) cercetarea este concepută, în mare parte, într  - o perspectivă comprehensivă, b) abordează obiectul de studiu într- un mod deschis ș i amplu, c) include o culegere de date efectuată  cu ajut orul metodelor calitative, adică al metodelor care nu implică, în momentul  culegerii, nici o cuantificare, nici chiar în prelucrare, cum ar fi, de exemplu, interviul, observația, nestandardizat și culegerea de   documente, d) dă  prilejul unei analize calitative a datelor, în care cuvintele sunt analizate direct pr  in intermediul altor cuvinte, fără să fie trecute printr  -o operație numerică, e) vizează  o povestire sau o teorie. Cercetarea calitativă a fost caracterizată  prin urmă toarele calificati ve: „comprehensivă, holistă, inductivă, naturalistă, ecologică, umanistă, ancorată empiric, adecvată în sp ecial analizei fine a complexităț ii, aproape de logicile reale, sensibilă la contexul în care se derulează  evenimentele studiate, atenta la fenomenele de excludere și de marginalizare, etc.” Uneori, pentru a  se evita posibilele confuzii, în locul sintagmei „cercetare calitativă” se utilizează  sinonim ele „cercetare interpretativistă”, „cercetare constructivistă, „cercetare etnografică” 5 . Metodele de anal iză calitativă a fenomenelor ș i a proceselor economice au menirea de a identifica cauzele și mecanismele lor, o atenție deosebită  fiind acordata descrierii, interpretării, explică ri i caracteristicilor obiectelor și relaț iilor economice studiate. La acest n ivel se operează cu enunțuri, argumente, se descoperă legături cauzale și se elaborează  teorii economice. Există  astfel metode teoretico- logice (metoda analizei și sintezei, metoda inductivă ca metodă  de construire a teoriei, metoda deductivă ca metodă  de verificare a teoriei), metode teoretico- dinamice (metoda dialectică, metoda istorică ), metoda sistematic ă 6 . 4   Ibidem   5   Idem, pag 80   6   E. Feuras, Metodologia cercetarii economice, Ed.ASEM, Bucuresti, 2008, pag.213  
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks