Martin Page - M-Am Hotarat Sa Devin Prost #0.9 a5

Description
Martin Page - M-Am Hotarat Sa Devin Pros

Please download to get full document.

View again

of 82
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 3 | Pages: 82

Extension: DOC | Download: 0

Share
Transcript
   Martin Page M-am hotarat sa devin prost Lui Antoine i se păruse dintotdeauna că are vîrsta clinilor. Cînd avea şapte ani, se simţea obosit ca un om de patruzeci şi nouă; la unsprezece, avea deziluziile unui bătrîn de şaptezeci şi şapte. Acum, la douăzeci şi cinci de ani, sperînd întro viaţă ceva mai blinda, Antoine a luat !otărîrea să aştearnă peste creierul lui giulgiul prostiei. Constatase de prea multe ori că inteligenţa este cuvîntul care desemnează prostii bine ticluite şi rumos pronunţate, că este atît de pervertită, încît de multe ori eşti mai avanta#at iind prost, decît intelectual consacrat. $nteligenţa te ace ne ericit, singuratic, sărac, pe cînd deg!izarea inteligenţei îţi con eră o imortalitate de !îrtie de ziar şi admiraţia celor care cred în ce citesc.Ceainicul începu să scoată un ţiuit anemic. Antoine turnă apa care bolborosea întro ceaşcă albastră împodobită cu o lună încon#urată de doi tranda iri roşii. %runzele de ceai se desc!iseră învolburînduse, răspîndindusi culoarea şi mirosul, în timp ce aburii se înălţau şi se amestecau cu masa de aer. Antoine se aşeză la birou, în aţa singurei erestre a garsonierei lui răvăşite.&şi petrecuse noaptea scriind. &ntrun caiet mare de şcolar, după numeroase tatonări, după pagini de ciorne, reuşise în ine să dea o ormă mani estului său. &nainte de asta, se istovise săptămîni în şir căutînd o portiţă de scăpare, nişte subter ugii convingătoare. 'ar s îrşise prin a recunoaşte groaznicul adevăr( cauza ne ericirii lui era propriai minte. &n această noapte de iulie,Antoine consemnase aşadar argumentele care urmau să e)plice renunţarea lui la gîndire. Caietul avea să rămînă ca mărturie a proiectului său, în caz că nu va ieşi tea ăr din această e)perienţă periculoasă. 'ar ără îndoială că reprezenta în primul rînd un mi#loc de a se convinge pe sine însuşi de valabilitatea acţiunii lui, căci aceste pagini #usti icative aveau seriozitatea unei demonstraţii raţionale.*n măcăleandru bătu cu ciocul în geam. Antoine îşi ridică privirea de pe caiet şi, parcă spre a răspunde, bătu în el cu stiloul.Luă o îng!iţitură de ceai, se întinse şi, trecînduşi o mînă prin părul cam gras, se gîndi car trebui să ure şampon de la  C!ampion, magazinul din colţ. Antoine nu se considera un !oţ, nu era su icient de neserios pentru aşa ceva şi de aceea subtiliza doar cei trebuia( şampon cît o alună presată discret întro cutiuţă de bomboane. La el proceda pentru pastă de dinţi, săpun,cremă de ras, boabe de struguri, cireşe; ast el, luîndusi di#ma, ciupea zilnic de prin marile magazine şi supermar+eturi. eavînd destui bani nici ca săşi cumpere toate cărţile pe care le dorea, şi constatînd acuitatea supraveg!etorilor şi a porţilor de securitate de la %..A.C., ura cărţile pagină cu pagină şi le reconstituia la adăpost, în apartamentul său, ca un editor clandestin. %iecare pagină, iind cîştigată printun delict, căpăta o valoare simbolică mult mai mare decît dacă ar i ost lipită şi pierdută printre suratele ei; desprinsă dintro carte, şterpelită, pe urmă legată la loc cu răbdare, ea devenea sacră. -iblioteca lui Antoine număra ast el vreo douăzeci de cărţi reconstituite în preţioasa lui ediţie particulară.Pe cînd se lumina de ziuă, epuizat de noaptea albă, se pregătea să dea o înc!eiere proclamaţiei lui. 'upă o clipă de şovăială cu capătul stiloului între dinţi, începu să scrie, cu capul aplecat aproape de caiet, trecîndusi limba peste buze(imic nu mă enervează mai mult decît poveştile în care eroul, la inal, va a#unge în situaţia lui de la început, după ce a cîştigat ceva. /ia asumat riscuri, a trăit aventuri, dar, la s îrsit, va cădea tot în picioare. u pot să particip la această minciună( să mă pre ac că nu cunosc de#a cum se înc!eie totul. 0tiu că această călătorie în prostie se va trans orma întrun imn al inteligenţei. 1a i mica mea 2disee personală, iar după multe încercări şi aventuri prime#dioase voi s îrşi prin a a#unge înapoi în $t!aca. /imt de#a mirosul acela de ouzo şi de oi de vită umplute. Ar i o ipocrizie să no spun, să nu spun că, încă de la începutul poveştii, se ştie că eroul va scăpa, ba c!iar va ieşi înnobilat de atîtea încercări. *n deznodămînt construit în mod arti icial pentrua părea iresc va proclama o lecţie de genul( 34 bine să gîndeşti, dar trebuie să pro iţi de viaţă.5 2rice amspune, orice am ace, e)istă întotdeauna o morală care paste pe imaşul personalităţii noastre. 4ste miercuri 67 iulie, soarele se !otărăşte în s îrşit să iasă din ascunzătoare. Aş vrea să pot spune, la înc!eierea acestei aventuri, precum persona#ul 8o+er din %ull Metal 8ac+et( 3/înt întro lume de ra!at, dar sînt viu şi  nu mie teamă.59Antoine puse #os stiloul şi înc!ise caietul. -ău o gură de ceai; dar lic!idul se răcise, îşi dezmorţi oasele şi încălzi nişte apă pe micul reşou de camping pus direct pe podea. Măcăleandrul ciocăni cu pliscul în geam. Antoine desc!ise ereastra şi puse un pumn de seminţe de loareasoarelui pe pervaz.Pe #umătate, amilia lui Antoine se trăgea din -irmania. -unicii lui din partea tatălui veniseră în %ranţa prin anii treizeci, pe urmele lui /!an, ilustra lor strămoaşă, care, cu opt secole în urmă, descoperise 4uropa. /!an era o aventurieră botanistă; o pasionau artele, leacurile, încerca să sc!iţeze o cartogra ie a regiunii. 'upă iecare e)pediţie se întorcea la Pagan, oraşul ei natal, îşi regăsea amilia şi le împărtăşea alor ei şi învăţaţilor descoperirile ăcute. Ana:rat!a, primul mare suveran birman, a auzit de pasiunea ei pentru cercetare şi aventură şi ia o erit mi#loacele materiale şi inanciare pentru a descoperi vasta lume necunoscută. Luni în şir, /!an şi ec!ipa#ele ei au călătorit pe uscat, pe mare, si sau rătăcit destul cît să găsească drumul spre Lumea ouă, 4uropa. raversînd Mediterana, au debarcat în sudul %ranţei şi au a#uns pînă la Paris. Au o erit mărgele de sticlă şi !aine din mătase proastă indigenilor din ţinuturile europene şi au înc!eiat acorduri de negoţ cu şe ii acestor triburi palide, înapoinduse acasă, /!an a avut parte, pentru descoperirea ei, deo primire trium ală; a ost sărbătorită şi şia s îrşit zilele în glorie. &n mi#locul tulburărilor si violenţelor din secolul <<, bunicii lui Antoine au !otărît să plece pe urmele strămoaşei lor, cu speranţa de a găsi o ericire pe potrivă. /e instalaseră aşadar în -retania, laînceputul anilor treizeci; în 67=6 au ost c!iar întemeietorii celebrei celule de rezistenţi %..P. -irmania. /e integraseră treptat, învăţaseră bretona şi, ceva mai greu, să le placă stridiile.$nspectoare a litoralului din partea Ministerului Mediului, mama lui Antoine era bretonă; tatăl lui, birman, îşi împărţea timpul între pasiunea de bucătar şi activitatea de pescar pe un trauler. La vîrsta de optsprezece ani, Antoine îşi părăsise părinţii gri#ulii şi neliniştiţi, plecînd în capitală, dornic săşi croiască aici un drum propriu, în copilărie, ambiţia lui usese să devină -ugs -unn>, iar mai tîrziu, cînd sa mai copt, voise să ie 1asco da ?ama. 'ar consiliera de orientare şcolară ia cerut să aleagă nişte  studii care igurau în documentele ministerului. Parcursul lui universitar avea orma labirintică a pasiunilor sale, şi nu înceta săşi descopere altele noi. Antoine nu pricepuse niciodată separarea arbitrară a materiilor( asista la cursurile care6 interesau, indi erent de disciplină, şi le negli#a pe cele la care pro esorii nu erau la înălţime. 0i reuşea să obţină validarea unor diplome oarecum la întîmplare, datorită cumulării unităţilor valorice şi modulelor.Avea puţini prieteni, căci su erea de acel soi de asociabilitate care se trage din prea multă toleranţă şi înţelegere. ?usturile lui nediscriminatorii, disparate, îl e)cludeau din grupurile care se ormează pe baza dezgusturilor. u avea încredere în anatomia duşmănoasă a mulţimilor, iar curiozitatea şi pasiunea lui, care ignorau rontierele si clanurile, ăceau din el unapatrid în propria lui ţară. $ntro lume în care opinia publică este îngrădită în răspunsul la sonda#e între da, nu şi ără opinie, Antoine nu voia să bi eze nici o rubrică. A i pentru sau împotrivă era pentru el o insuportabilă limitare a unor întrebări comple)e, în plus, avea o uşoară timiditate la care ţinea ca la un vestigiu al copilăriei. Avea impresia că o iinţă omenească este atît de vastă şide bogată, încît nu e)istă vanitate mai mare pe lumea asta decît să ii prea sigur pe tine aţă de alţii, aţă de necunoscut şi de incertitudinile pe care le reprezintă iecare. La un moment dat, îi usese teamă să nuşi piardă stropul de timiditate si să intre în tagma celor care te dispreţuiesc dacă nui domini; dar, cu o voinţăîndîr#ită, a izbutit să o păstreze ca pe o oază a personalităţii lui. C!iar dacă încasase răni multe si adînci, asta nui înăsprise cu nimic caracterul; îşi păstra intactă sensibilitatea oarte mare, care, asemeni unui eni)ian trup de mătase, renăştea mai pură caniciodată de cîte ori era şi onată şi lovită. &n ine, dacă, în mod rezonabil, credea în el însuşi, se străduia să nu se creadă prea deştept, să nu accepte prea uşor ceea ce gîndea, căci ştia cît de mult le place vorbelor minţii noastre să ne ie pe plac şi să ne încura#eze păcălindune.&nainte de a lua !otărîrea ce avea săi sc!imbe e)istenţa sub multe aspecte, deci înainte de a deveni prost, Antoine încercase şi alte căi, altesoluţii pentru a rezolva di icultatea pe care o avea de a lua parte la viaţă.$ată prima lui tentativă, pe care am puteao considera stîngace,
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks