INDICELE ARMONIZAT AL PREłURILOR ÎN MĂSURAREA INFLAłIEI - PDF

Description
INDICATORI PE TERMEN SCURT INDICELE ARMONIZAT AL PREłURILOR ÎN MĂSURAREA INFLAłIEI Tematica 1.PROBLEMATICA 2.DEFINIREA INDICELUI ARMONIZAT AL PREŢURILOR 3.INDICELE ARMONIZAT AL PREŢURILOR ÎN LITERATURA

Please download to get full document.

View again

of 11
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Funny & Jokes

Publish on:

Views: 10 | Pages: 11

Extension: PDF | Download: 0

Share
Transcript
INDICATORI PE TERMEN SCURT INDICELE ARMONIZAT AL PREłURILOR ÎN MĂSURAREA INFLAłIEI - - 1 Tematica 1.PROBLEMATICA 2.DEFINIREA INDICELUI ARMONIZAT AL PREŢURILOR 3.INDICELE ARMONIZAT AL PREŢURILOR ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE 4.DEOSEBIRILE DINTRE IPC ŞI 5.APRECIERI PRIVIND DIFERENŢELE ÎNTRE RATELE INFLAŢIEI ÎN CELE DOUĂ VARIANTE ( şi IPBC) 6.ANALIZA DIFERENŢELOR STATISTICE ÎNTRE CEI DOI INDICI 7.PERSPECTIVE ALE EVOLUŢIEI ÎN ROMÂNIA 1. PROBLEMATICA Diferenţele majore între ratele inflaţiei calculate pe baza IPC şi respectiv pe baza Definire a noţiunii de indice armonizat al preţurilor Stadiul cunoaşterii în literatura de specialitate analiză comparativă între cei doi indici de preţuri Premisa : inexistenţa unor diferenţe semnificative între şi IPBC Comentarii,interpretari 2 2. DEFINIREA măsoară modificările survenite în nivelul preţurilor şi tarifelor aferente bunurilor şi serviciilor care fac obiectul comerţului cu amănuntul pe teritoriul României Coeficienţii de ponderare sunt derivaţi din structura cheltuielilor realizate în acest scop de consumatorii români şi străini Componentele principale ale sunt: - preţurile bunurilor de consum (61,1%); - preţurile serviciilor (38,9%) 3. INDICELE ARMONIZAT AL PREŢURILOR ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE Banca Centrală Europenă defineşte stabilitatea preţurilor în zona euro drept o creştere anuală a inferioară, dar în apropierea nivelului de 2% Ritmul de creştere a preţurilor de consum reprezintă unul dintre criteriile de convergenţă pe baza cărora se evaluează măsura în care un stat membru UE este pregătit să adere la zona euro Oficiul de Statistică al Comunităţilor Europene dar şi institutele naţionale de statistică din ţările UE calculează 3 4. DEOSEBIRILE DINTRE IPC ŞI Intre calculul indicelui preturilor de consum (IPBC) si calculul indicelui armonizat al preturilor de consum () nu exista diferente metodologice majore Cosul folosit in cazul indicelui armonizat (fara cateva diferente nesemnificative) este alcatuit din aceleasi marfuri alimentare, marfuri nealimentare si servicii. O mentiune se impune insa: in cadrul indicelui armonizat, marfurile si serviciile sunt structurate in 12 grupe, spre deosebire de cele trei mari grupe ale IPC Din ambii indici (IPBC, )*100, scazandu-se 100 se obtine rata inflatiei aferenta unuia sau celuilalt. 5. APRECIERI PRIVIND DIFERENŢELE ÎNTRE RATELE INFLAŢIEI ÎN CELE DOUĂ VARIANTE ( şi IPBC) Intre IPBC si nu exista diferente majore Indicele armonizat este folosit doar pentru comparatii Politica monetara este construita pe baza IPBC Diferentele dintre ratele inflatiei determinate pe baza indicelui preturilor de consum (IPBC) si respectiv sunt minore daca foloseste doar scopurilor de comparare internationala a nivelului inflatiei intre statele membre, IPBC este utilizat pentru elaborarea politicilor economice interne. Există două,,tabere configurate pe baza concepţiei opuse în privinţa diferenţelor între cei doi indici: 1. Un prim grup descrie specialişti în domeniu economic reuniţi în cadrul unor instituţii cu autoritate şi competenţă recunoscunoscute la nivel naţional şi european (Institutul Naţional de Statistică, Banca Naţională a României). 2. De cealaltă parte, se situează mass-media, care informează publicul cu privire la existenţa unor diferenţe esenţiale între cele două moduri de calculare a ratei inflaţiei: pe baza şi utilizând IBC. 4 6. ANALIZA DIFERENTELOR STATISTICE ÎNTRE CEI DOI INDICI sistem propriu de clasificare a modalităţilor de a demonstra diferenţele nesemnificative dintre cei doi indici pornesc de la o analiză bazată pe principiul corelaţiei dintre intuitiv şi logic (principiul didactic al intuiţiei), mergând până la o fundamentare ştiinţifică riguroasă pe baza prelucrării datelor în SPSS. după gradul de obiectivitate/ subiectivitate al analizei : a) analiză cu grad mare de subiectivitate (analiza empirică/ intuitivă ) b) analiză parţial subiectivă/ obiectivă (reprezentarea grafică) c) analiză cu grad mare de obiectivitate (analize economice generale, analize statistice, statistico-econometrice, statistico-economice, finaciare, monetare) Întrucât nu există nici o metodă exactă sau pur obiectivă se poate propune o soluţie optimă de lucru care să mărească cât mai mult gradul de certitudine în fundamentarea deciziilor. Rata anuală a inflaţiei (%) calculată prin: IPBC Decembrie ,81 17,84 Decembrie ,15 14,14 Decembrie ,27 9,26 Decembrie ,73 8,64 Decembrie ,90 4,87 Decembrie ,90 4,84 Decembrie ,4 6,30 Decembrie ,8 7,86 Decembrie ,9 7,96 Ianuarie ,0 6,99 Sursa: Eurostat, Institutul Naţional de Statistică 5 a. ANALIZA,, EMPIRICĂ SAU,,INTUITIVĂ Analiză ce ţine mai mult de o percepţie intuitivă da analiză, cadrul percepţiei fiind susţinut însă de argumente raţionale Un raţionament logic, poate chiar simplist, dar nu şi lipsit de conţinut şi utilitate. Resursele de timp alocate acesti tip de analiză sunt foarte mici, iar efortul intelectual destul de redus. Algoritmul de abordare Analiză empirică sau intuitivă aplicată acestui caz particular presupune analiza datelor pe două dimensiuni având drept perspectivă constanta temporală. Avem pe de o parte o analiză transversală sau verticală (bazată pe observarea ratelor inflaţiei [calculate pe baza şi respectiv IPBC] în trecerea de la o perioadă la alta, de la un an la altul, în acest caz punânduse în evidenţă acelaşi trend (crescător/ descrescător) pentru ambele tipuri de rate), dar şi o analiză longitudinală sau orizontală ( pentru fiecare perioadă de timp se compară cele două tipuri de rate ale inflaţiei, acestea înregistrând valori apropiate). b). REPREZENTAREA GRAFICĂ Reprezentarea grafică pune la dispoziție un mod facil de analiză destul de sugestiv pentru fundamentarea deciziilor. Aşa cum reiese clar din graficul de mai jos cubele de reprezentare a valorilor indicatorilor aproape că se suprapun, deci nu există diferențe majore între şi IPC EVOLUȚIA ŞI IPC ( ) I P C IPC c) ANALIZA ECONOMICĂ De această dată avem în vedere fundamentarea analizei pe metode şi procedee de calcul recuoscute în cadrul teoriei economice, limitând gradul de subiectivitate în interpretare pe care modalităţile anterioare îl poate genera. Între definiţia naţională a IPC şi există o serie de diferenţe la nivel conceptual, însă influenţa acestora asupra rezultatului final este marginală-sub 0,1 puncte procentuale la nivelul ratelor anuale în perioada Motivaţia acestui fapt constă în ponderarea nesemnificativă deţinută de cheltuielile turiştilor străini în România şi respectiv ale cetăţenilor români în străinătate, un element explicativ fiind probabil insuficienţa informaţiilor statistice referitoare la cele două componente. d). ANALIZA STATISTICĂ Cel mai mare grad de obiectivitate îl oferă aplicarea unor procedee riguros ştiinţifice din cadrul teoriei statisticii. Am aplicat în acest caz, testele statistice şi calculul coeficienţilor de corelaţie. I. TESTE STATISTICE TESTUL T (STUDENT) Pe baza prelucrării datelor în SPSS, prin aplecarea testului diferenţei între medii calculate pe baza aceluiaşi eşantion de date, rezultă inexistenţa diferenţelor din punct de vedere statistic. În SPSS, aceasta se realizează prin opţiunea Paired-Samples T test din meniul Analyze. Formularea ipotezelor H0: nu există diferenţe semnificative între şi IPBC H1: există diferenţe semnificative între şi IPBC Pragul de semnificaţie ales este 0,05. 7 Paired Samples Statistics Pair 1 Mean N Std. Deviation Std. Error Mean IPBC Paired Samples Correlations Pair 1 N Correlation Sig. & IPBC Cum pragul de semnificaţie (Sig) este mai mare decât limita de 0,05, rezultă că se acceptă ipoteza nulă, adică cei doi indici de preţuri nu diferă din punct de vedere statistic. Test Statistics IPC Chi- Square.714 a.000 b df 5 6 Asymp. Sig a. 6 cells (100.0%) have expected frequencies less than 5. The minimum expected cell frequency is 1.2. TESTUL HI-PĂTRAT Formularea ipotezelor H0: =IPBC H1: /=# IPC Pragul de semnificație ales este α= 0,05. Confirmarea inexistenței diferenței : Asymp. Sig este mai mare decât 0,05 Valoarea statisticii hi-pătrat este mai mică decât valoarea tabelată corespunzătoare celor 7 grade de libertate. b. 7 cells (100.0%) have expected frequencies less than 5. The minimum expected cell frequency is CALCULUL COEFICIENȚILOR DE CORELAȚIE Coeficientul Spearman Am ales coeficientul de corelație Spearman întrucât volumul datelor este extrem de redus. Valoarea mare de 0,991 arată fără nici o îndoială o corelație extrem de puternică între şi IPBC. Nonparametric Correlations Correlations Spearman's rho Correlation Coefficient IPBC ** Sig. (2-tailed)..000 N 7 7 IPBC Correlation Coefficient.991 ** Sig. (2-tailed).000. N 7 7 **. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed). Coeficientul lui Kendall Coeficientul Kendall arată aceeaşi strănsă corelație, fapt justificat de valoarea mare a coeficientului (foarte apropiată de 1), dar şi de obținerea unui Sig. mai mic ca 0,05. Correlations IPC Kendall's tau_b IAP C Correlation Coefficient ** Sig. (2-tailed)..002 N 7 7 IPC Correlation Coefficient.976 ** Sig. (2-tailed).002. N 7 7 **. Correlation is significant at the 0.01 level (2- tailed). Concluzie : în caliatatea sa de indicator macroeconomic cu mare utilitate şi relevanţă în fundamentarea politicilor oferă o modalitate corectă de măsurare a ratei inflaţiei, care nu se abate cu mult de la demersul început trecut cu privire la calculul inflaţiei. 9 7. PERSPECTIVE ALE EVOLUŢIEI ÎN ROMÂNIA În luna decembrie 2010, rata anual a inflaiei IPC s-a situat la nivelul de 7,96 %, cu 0,19 puncte procentuale peste cel atins în luna septembrie si cu 0,2 puncte procentuale sub nivelul prognozat în Raportul asupra inflaiei din noiembrie Principalul factor care adeterminat plasarea ratei inflaiei semnificativ peste limita superioar a intervalului de variaie din jurult intei (3,5 %) a fost majorarea cu 5 puncte procentuale a cotei standard a TVA, începând cu 1 iulie Conform proiectiei curente, rata anuala a inflaiei va coborî de la nivelul de 8,0 % înregistrat la sfâritul anului 2010 în interiorulintervalului de variaie din jurul intei centrale i se va plasa la 3,6 % la sfârsitul anului curent, valoare usor mai ridicata (cu0,2 puncte procentuale) decât cea prognozata anterior. La sfâritul anului 2012, rata anual a inflatiei este proiectata sa atinga 3,2 % Se apreciaz ca efectulmajorarii cotei TVA se va disipa în mare parte în trimestrul III 2011, urmând a se epuiza complet în ultimul trimestru al anului curent. 10 BIBLIOGRAFIE 1. Articolul Indicele armonizat al preţurilor de consum: concept, caracteristici şi experienţă până în prezent din Buletinul lunar al BCE, iulie Articolul Statistica şi BNR nu cred în inflaţia pe stil nou, disponibil la 3. Indicii armonizaţi ai preţurilor de consum () Scurt ghid pentru utilizatori (Luxemburg, 2004) 4. Institutul Naţional de Statistică, Hatmonized Indices of Consumer Prices (HICPs)- country- specific information on HICP compilation- Romania, 2006 website-ul Eurostat http\\epp.eurostat.ec.europa.eu 11
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks