INDICATORI UTILIZAłI ÎN ANALIZA FINANCIARĂ PENTRU OPTIMIZAREA RELAłIILOR FINANCIARE DINTRE ÎNTREPRINDERI ŞI BĂNCI - PDF

Description
ANNALS of he ORAEA UNIVERSITY. Fascicle of Managemen and Technological Engineering INIATORI UTILIZAłI ÎN ANALIZA FINANIARĂ PENTRU OPTIMIZAREA RELAłIILOR FINANIARE INTRE ÎNTREPRINERI ŞI BĂNI orina, POPA

Please download to get full document.

View again

of 10
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Spiritual/ Inspirational

Publish on:

Views: 14 | Pages: 10

Extension: PDF | Download: 0

Share
Transcript
ANNALS of he ORAEA UNIVERSITY. Fascicle of Managemen and Technological Engineering INIATORI UTILIZAłI ÎN ANALIZA FINANIARĂ PENTRU OPTIMIZAREA RELAłIILOR FINANIARE INTRE ÎNTREPRINERI ŞI BĂNI orina, POPA Vicoria, BOGAN aniela, ZĂPOEANU Universiaea din Oradea, Faculaea de ŞiinŃe Economice, uvine cheie: reguli de finanńare, indicaorii echilibrului financiar, grad de îndaorare The scope of esen sudy is o find an answer o he quesion: When may enerise esablish financial repors wih bank, so o be respeced funding rules, meaning permanen needs o be alloed permanen sources, and emporary needs emporary sources, respecing indebed limis? Scopul ezenului sudiu ese de a găsi răspuns la înrebarea: ând poae sabili înreinderea raporuri financiare cu banca, asfel încâ să fie respecae regulile de finanńare, adică la nevoi permanene să fie alocae surse permanene, iar la nevoi emporare - surse emporare, respecându-se limiele de îndaorare? Echilibrul financiar, din muliudinea de semnificańii pe care o are, desemnează egaliaea dinre sursele financiare şi mijloacele economice necesare desfăşurării aciviăńii de comercializare şi invesińii, pe ermen lung şi scur. Echilibrul financiar se fundamenează pe rei reguli incipale 1 : a). Regula echilibrului financiar minim esupune ca resursele uilizae penru finanńarea acivelor să rămână la dispozińia companiei pe o perioadă care rebuie să corespundă minim, aceleia de imobilizare. b). Regula îndaorării maxime esupune exisenńa a două limie: suma daoriilor la ermen nu rebuie să depăşească suma capialurilor oii; suma daoriilor pe ermen mediu şi lung nu rebuie să depăşească auofinanńarea medie aferenă unei perioade de 3 ani. Acese limie fac ca îndaorarea să aibă loc în anumie condińii, băncile nu vor puea accepa depăşirea acesor limie de îndaorare penru a nu creşe nejusifica riscul de insolvabiliae al clienńilor băncii. c). Regula finanńării maxime are la bază incipiul porivi căruia penru orice operańie de invesińie, angajaă de înreindere, recurgerea la îndaorare nu rebuie să depăşească un ocen din valoarea invesińiei evăzue, în acică aces ocen poae fi cuins înre 50 şi 75% din valoarea invesińiei fără TVA, care corespunde unui ocen de 85,5% din suma incluzând TVA. Echilibrul financiar ese aecia cu ajuorul indicaorilor 2 : fondul de rulmen; nevoia de fond de rulmen; rezoreria neă. 1. Fondul de rulmen ese un indicaor de echilibru financiar pe ermen lung care compară sursele permanene de finanńare cu nevoile permanene reezenând nivelul surselor sabile uilizae penru finanńarea acivelor ciclice. Se deermină în două modaliăńi: 1 Georgea Vinilă, Gesiunea financiară a înreinderii, Ed. idacică şi Pedagogică, Bucureşi, 2000, p Loran, E., Panea, M. Analiza siuańiei financiare sudiu de caz, Ediura Marineasca, 1999, p ANNALS of he ORAEA UNIVERSITY. Fascicle of Managemen and Technological Engineering pe baza părńii de sus a bilanńului, ca diferenńă înre capialul permanen şi acivele imobilizae nee, uilizând relańia: FR = perm - A inee (1) pe baza părńii de jos a bilanńului, ca diferenńă înre acivele circulane (socuri + creanńe + disponibiliăńi) şi daorii pe ermen scur (obligańii din exploaare şi daorii financiare pe ermen scur): FR = A s (2) in analiza în dinamică, po rezula urmăoarele siuańii: a. Fondul de rulmen creşe aceasă siuańie ese aeciaă ca fiind favorabilă deoarece o pare o mai însemnaă din fondul de rulmen va finanńa acivele circulane. acă aceasă creşere ese deerminaă de creşerea gradului de îndaorare al companiei in conracarea de îmumuuri bancare pe ermen mediu şi lung aunci va avea loc concomien şi o creşere a cheluielilor financiare care va deermina o diminuare a rezulaului exercińiului şi implici o diminuare a capialului oiu. Nu ese aecia favorabil un fond de rulmen care acoperă în oaliae nevoia de finanńare penru acivele circulane, deoarece locul resurselor permanene mul mai cosisioare ar puea fi lua de resursele emporare. b. Fondul de rulmen scade de cele mai mule ori siuańia ese aeciaă ca fiind nefavorabilă, deoarece acivele circulane sun acoperie înr-o mai mică măsură din resurse permanene. Exisă două cauze care po deermina scăderea fondului de rulmen: o creşere a nivelului acivelor imobilizae, ceea ce pe ermen lung, va deermina o îmbunăăńire a siuańiei financiare a companiei daoriă rezulaelor financiare poziive degajae de invesińie; o scădere a nivelului capialurilor oii deerminaă de reducerea capialului social, siuańie în care sarea financiară a companiei ese exrem de nefavorabilă. În acică reducerea fondului de rulmen mai poae avea loc şi pe seama rambursării daoriilor pe ermen mediu şi lung siuańie în care ese influenńaă direc rezoreria companiei. c. Fondul de rulmen rămâne neschimba ese rezulaul sagnării volumului de invesińii şi a volumului de aciviae, siuańie înâlniă pe perioade scure, operańiunile financiar conabile deerminând modificarea permanenă a fondului de rulmen în sensul creşerii sau scăderii lui. În legăură cu mărimea fondului de rulmen, în acică, sun reńinue două niveluri: mărimea minimă a fondului de rulmen la nivelul mediu al flucuańiilor nevoii de fond de rulmen; mărimea opimă a fondului de rulmen asigură menńinerea echilibrului financiar la cel mai scăzu cos al omovării capialurilor. oncluzie. Penru sabilirea raporurilor financiare dinre înreinderi şi insiuńiile financiare deerminarea mărimii fondului de rulmen ese imporană din cel puńin două moive: reflecă respecarea regulilor de finanńare în cadrul companiei care araă că la nevoi permanene înodeauna vor fi alocae resurse permanene, orice nerespecare a regulilor de finanńare poae conduce la insabiliaea financiară a companiei şi poae pune în pericol solvabiliaea sa. un fond de rulmen negaiv (FR 0) va indica un defici de resurse permanene care poae fi acoperi pe seama credielor bancare pe ermen mediu şi lung, fiind momenul în care înreinderea va puea sabili raporuri 1550 ANNALS of he ORAEA UNIVERSITY. Fascicle of Managemen and Technological Engineering financiare cu banca sa, după o analiză ealabilă a surselor oii de finanńare disponibile şi a cosului surselor îmumuae. 2. Nevoia de fond de rulmen ca şi indicaor de echilibru financiar pe ermen scur nevoia de fond de rulmen reezină parea din acivele ciclice ce rebuie finanńae din surse sabile, respeciv acivele cu ermen de lichidiae sub un an care urmează să fie finanńae din surse cu exigibiliae pese un an. Sunem în siuańia în care asigurăm finanńarea acivelor circulane din resurse sabile, care reezină parea din fondul de rulmen poziiv neuilizaă penru finanńarea nevoilor permanene. Uilizarea de surse permanene penru finanńarea nevoilor pe ermen scur poae deveni nerenabilă din cauza cosurilor pe care îl au în special crediele bancare pe ermen lung. RelaŃia de calcul a nevoii de fond de rulmen ese: NFR = Acive ciclice Pasive ciclice (3) sau NFR = [Acive circulane - isponibiliăńi] - - [aorii pe ermen scur redie de rezorerie] (4) În acică se po înâlni urmăoarele siuańii: a) NFR 0 ese siuańia în care exisă un defici de surse emporare ca urmare a unor nevoi emporare pese sursele ciclice posibil de mobiliza. Poliicile de finanńare a înreinderilor sun orienae în asfel de siuańii penru acoperirea deficiului de surse emporare din sursele oii (FR 0) sau pe seama rezoreriei poziive (TN 0) ca rezula al conracării unor credie bancare pe ermen scur. b) NFR 0, ese siuańia în care se înregisrează un exceden de surse emporare care va finanńa fie fondul de rulmen, fie rezoreria, fiind rezulaul conracării unor daorii cu ermen de plaă mai relaxae sau a creşerii duraei de roańie a socurilor şi creanńelor. c) NFR = 0 aşa cum s-a arăa, ese siuańia în care volumul aciviăńii comerciale şi de oducńie sagnează ca rezula al înreruperii aciviăńii companiei. oncluzie. Nevoia de fond de rulmen, aunci când sursele oii nu sun suficiene şi rezoreria neă ese negaivă, va fi acoperiă pe seama credielor de rezorerie, acesea fiind baza, pe ermen scur, penru sabilirea unor raporuri financiare înre compania indusrială şi bancă (insiuńia finanńaoare). alculul şi analiza nevoii de fond de rulmen ese imporană penru: reflecarea respecării regulii a doua de finanńare a companiilor care araă că la nevoi emporare se alocă surse emporare; sabilirea momenului opim la care compania va apela la credie bancare pe ermen scur penru acoperirea nevoii de fond de rulmen poziive în condińiile în care: fondul de rulmen ese poziiv dar insuficien; rezoreria neă ese poziivă dar insuficienă. 3. Trezoreria neă ca şi indicaor al echilibrului financiar curen reflecă imaginea 3 disponibiliăńilor moneare şi a plasamenelor pe ermen scur, apărue din evoluńia curenă a încasărilor şi plăńilor sau a plasării excedenului monear. Se poae deermina pe baza a două relańii: ca diferenńă înre fondul de rulmen (FR) şi nevoia de fond de rulmen (NFR): TN = FR NFR (5) 3 Georgea, Vinilă Gesiunea financiară a înreinderii, Ediura idacică şi Pedagogică, Bucureşi, 2000, p ANNALS of he ORAEA UNIVERSITY. Fascicle of Managemen and Technological Engineering ca diferenńă înre disponibiliăńile băneşi (b) şi crediele bancare pe ermen scur inclusiv soldul credior al băncii (bs): TN = b bs (6) in analiza rezoreriei nee şi a facorilor de influenńă asua aceseia se po disinge urmăoarele siuańii: a) O creşere a rezoreriei nee ese deerminaă de creşerea disponibiliăńilor şi a plasamenelor pe ermen scur ale companiei ca rezula al unei auonomii financiare pe ermen scur şi al echilibrului financiar pe de o pare dar şi al diminuării pe ermen scur a îmumuurilor bancare pe de ală pare. O rezorerie neă poziivă va puea fi uilizaă penru finanńarea acivelor circulane iar în lipsa aceseia penru plasarea în condińii eficiene a excedenului de disponibiliăńi pe piańa de capial. b) O diminuare a rezoreriei nee ese rezulaul creşerii volumului îmumuului pe ermen scur şi al diminuării disponibiliăńilor inclusiv a plasamenelor realizae de companie indusrială. rediele bancare pe ermen scur Ńinând con de cosul acesora sun uilizae penru finanńarea nevoii de acive circulane respecând regula de finanńare porivi căreia la nevoi cu ermene de lichidiae sub un an se alocă surse de finanńare cu ermene de exigibiliae sub un an. c) O sagnare a rezoreriei nee, ceea ce coincide cu o înrerupere a aciviăńii de comercializare şi oducńie desfăşurae de înreindere. oncluzie. alculul şi deerminarea rezoreriei nee ese imporană deoarece: reflecă renabiliaea aciviăńii desfăşurae de companie aunci când rezoreria neă ese poziivă fiind rezulaul unei evoluńii favorabile a încasărilor şi plăńilor, respeciv a plasării excedenului monear. ajuă la sabilirea momenului opim penru conracarea îmumuurilor bancare pe ermen scur, aunci când rezoreria ese negaivă, care vor fi alocae penru finanńarea nevoii de acive circulane. Pe baza regulilor de finanńare şi a indicaorilor de echilibru financiar a rezula urmăoarea schemă logică penru alegerea momenului opim în vederea sabilirii raporurilor financiare dinre înreindere şi bancă: 1552 Fascicle of Managemen and Technological Engineering OMPANIE FR 0 FR 0 FR BANĂ Produse bancare TML NFR 0 NFR NFR 0 o = [r x n - 1 = 1 (1+ (1- T) + a ] k e ) TN 0 TN TN 0 Produse bancare TS PiaŃa de capial r x (1- T) -1 Z o = x N a Figura nr. 1 Logica momenelor opime penru sabilirea raporurilor financiare Principiile care au sa la baza înocmirii schemei logice penru alegerea momenelor opime care definesc raporurile financiare dinre companiile indusriale şi bănci sun rezulaul aplicării regulilor de echilibru financiar şi a calculului indicaorilor ce caracerizează echilibrul financiar. Acese incipii au la bază urmăoarele reguli: a). Înreinderea apelează la îmumuuri bancare pe ermen lung şi în aces fel se sabilesc raporuri financiare înre companie şi bancă aunci când fondul de rulmen ese negaiv conform condińiei: FR 0 [defici de resurse permanene] ÎTML b). Înreinderea apelează la îmumuuri bancare pe ermen scur (credie de rezorerie) şi asfel se sabilesc raporuri financiare înre înreindere şi bancă aunci când nevoia de fond de rulmen ese poziivă, iar acoperirea aceseia se face pe seama credielor de rezorerie, în condińiile în care rezoreria neă ese negaivă. NFR 0, TN 0 [defici de resurse emporare] ÎTS Se poae desinde concluzia că baza penru sabilirea raporurilor financiare înre compania indusrială şi bancă o consiuie siuańia în care FR 0, NFR 0, TN 0 iar odusele bancare cele mai accesae conform acesor indicaori vor fi: crediul bancar pe ermen mediu şi lung (crediul penru invesińii); crediul bancar pe ermen scur (crediul de rezorerie). 4. Indicaori de îndaorare Fascicle of Managemen and Technological Engineering Limia de îndaorare nu poae ainge orice valori 4, în acică fiind calculańi o serie de indicaori de îndaorare după cum urmează: IG= 2/3 2 P (7) IT= erm 1/2 erm 1 perm acă indicaorii de îndaorare calculańi aing valori maxime, aunci capaciaea de îndaorare a companiei indusriale ese sauraă şi nu mai poae imi noi credie. Ese suficien ca unul dinre indicaori să fie saurańi penru ca operańiunea de crediare să nu mai aibă loc. in analiza acesor indicaori se po desinde urmăoarele concluzii: aoriile oale rapora la pasivul oal nu vor puea depăşi în nici o siuańie 0,66 din pasivul oal; aoriile oale rapora la capialul oiu nu po depăşi dublul capialului oiu; aoriile la ermen nu po depăşi dublul capialului permanen; aoriile la ermen rebuie să fie egale cu capialul oiu. Referior la capaciaea de îndaorare globală (IG) deerminaă conform relańiei: IG = 2/3 P Aceasă relańie deerminaă ca rapor înre daoriile oale ale companiilor indusriale şi pasivul oal defineşe srucura financiară a companiei, facorii esenńiali care influenńează srucura sun: poliica de creşere a capialului social in emierea de noi acńiuni, poliica de reparizare a ofiului şi poliica îndaorării. Alegerea unei srucuri financiare opime ese fundamenală penru orice companie indusrială, penru că ea va deermina în mod direc renabiliaea şi riscul ei. Aceasă srucură rebuie să definească combinarea opimală a daoriilor financiare şi a capialurilor oii care maximizează valoarea acńiunilor. O oblemă esenńială penru sabilirea srucurii financiare şi deci a raporului dinre daorii oale şi capial oiu o reezină cheluielile financiare cu dobânda care diminuează rezulaul exercińiului şi implici valoarea capialurilor oii. În ceea ce iveşe apelarea de căre compania indusrială la credie penru invesińii sau la credie de rezorerie în condińiile unui FR 0, NFR 0, TN 0 se poae afirma că nu vor fi sabilie raporuri financiare înre compania indusrială şi insiuńia bancară dacă nu va fi respecaă relańia 2/3. P Referior la IG deerminaă conform relańiei: IG = 2 Ese raa care defineşe raporul dinre sursele îmumuae şi sursele oii, conform relańiei de mai sus sursele îmumuae nu po depăşi dublul capialului oiu. 1996, p Mihai, Toma, Pere, Brezeanu FinanŃe şi gesiune financiară, Ediura Economică, Bucureşi, Fascicle of Managemen and Technological Engineering Înre capaciaea de îndaorare deerminaă conform relańiei IG = 2/3 şi P IG = 2 exisă o relańie de complemenariae. În acese condińii relańia IG = 2 se mai poae scrie asfel: P - IG = 2 sau P -1 2 Porivi acesei relańii înreinderea nu va puea apela la credie bancare pe ermen lung (credie de invesińii) şi credie bancare pe ermen scur (credie de rezorerie) chiar dacă FR 0, NFR 0 şi TN 0 fără să nu fie îndepliniă condińia ca daoriile oale să nu depăşească dublul capialului oiu. Referior la capaciaea de îndaorare la ermen (IT) deerminaă conform relańiei: IT = erm 1/2 perm Ese relańia care defineşe limia maximă a daoriilor pe ermen mediu şi lung conracae in îmumuuri bancare şi îmumuuri obligaare. onform acesei relańii daoriile la ermen nu po să depăşească jumăae din capialul permanen care poae fi deermina in însumarea capialului oiu () şi a îmumuurilor pe ermen mediu şi lung (ÎTML) conform relańiei: perm = + ÎTML, cu condińia ca FR 0. În acese condińii, dacă FR 0 aunci limia maximă a daoriilor la ermen nu va puea depăşi1/2 din capialul permanen porivi meodologiei de calcul: FR 0; 1 TML perm. 2 Referior la IT deerminaă conform relańiei de calcul: erm 1 Ese relańia care sabileşe raporul ce rebuie să exise înre crediul bancar pe erme mediu şi lung şi capialul oiu. onform acesei relańii daoriile la ermen nu po depăşi capialul oiu, acic relańia de mai sus derivând din relańia IG = erm 1/2 Şi porivi acesei relańii dacă FR 0, compania va puea sabili raporuri financiare cu insiuńia bancară numai dacă daoriile pe ermen mediu şi lung sun la nivelul capialului oiu. oncluzie: Limia maximă impusă de indicaorii de îndaorare se referă în mod direc la crediele bancare pe ermen mediu şi lung şi în mod indirec la crediele de rezorerie. Penru crediele bancare pe ermen mediu şi lung, limiele impuse de indicaorii de îndaorare sun sabilie asfel: a) dacă FR 0 aunci erm 1/2, adică limia maximă a crediului bancar pe perm perm ermen mediu şi ling va fi jumăae din capialul permanen; Fascicle of Managemen and Technological Engineering b) dacă FR 0 aunci erm 1,adică maximul crediului bancar pe ermen mediu perm şi lung va fi la nivelul capialurilor oii ale companiei indusriale. Penru crediele bancare pe ermen mediu şi lung şi crediele de rezorerie limiele impuse de îndaorare sun sabilie conform relańiilor de mai jos: 2 a) dacă FR 0, NFR 0 şi TN 0 aunci şi în consecinńă daoriile oale nu P 3 po depăşi 0,66 din pasivul oal, fiind vorba de sabilirea unei srucuri financiare opime cu influenńă asua renabiliăńii şi riscului companiei indusriale; b) dacă FR 0, NFR 0 şi TN 0 aunci 2,conform acesor condińii daoriile oale nu depăşesc dublul capialului oiu. În concluzie, indicaorii de echilibru financiar definesc momenul opim de sabilire a raporurilor financiare dinre companiile indusriale şi insiuńiile bancare în imp ce indicaorii de îndaorare definesc limia maximă a acesora. Bibliografie selecivă: 1. ohen, E, Analyse financière, Ed. Economica, Paris, Eros-Sark L., Panea M., Analiza siuańiei financiare sudiu de caz, Ediura Marineasa, Timişoara, Niculescu Maria, iagnosic global sraegic, Ediura Economică, Bucureşi, Toma M., Brezeanu P., FinanŃe şi gesiune financiară, Ediura Economică, Bucureşi, Vinilă Georgea, Gesiunea financiară a înreinderii, Ediura idacică şi Pedagogică, Bucureşi, 2000. Fascicle of Managemen and Technological Engineering INIATORS USE IN THE FINANIAL ANALYSIS, FOR HOOSING THE OPTIMUM MOMENTS TO ESTABLISH THE FINANIAL REPORTS BETWEEN ENTERPRISES AN BANKS orina, POPA Vicoria, BOGAN aniela, ZĂPOEANU Universiaea din Oradea, Faculaea de ŞiinŃe Economice, Key words: Funding rules, indicaors of financial equilibrium, indebed degree To answer he quesion: When can he enerise esablish financial repors wih he bank, so ha he financial rules will be complied, meaning ha a coninuous needs here have o be allocaed coninuous resources, and a emporary needs emporary resources, while he obliging limis are complied?, we analyzed he rules of he financial balance and he indicaors working capial, he need for working capial and he reasury, and also he obliging degree. The financial balance will ground on hree ousanding rules: a) The rule of he minimum financial balance which means ha he resources used for financing he asses o remain available o he enerise for a period which has o ally wih, minimum, he one of immobilizaion
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks