Incursiune hipnotic în art - PDF

Description
Incursiune hipnotic în art Oana Maria Popescu 1. Introducere Motto: Ficiunea este un principiu al realitii ( colectivul de la centrul de arhitectur R&Sien: F.Roche, S.Lavaux, J. Navaro) Scott Fisher afirma:

Please download to get full document.

View again

of 44
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Arts & Architecture

Publish on:

Views: 9 | Pages: 44

Extension: PDF | Download: 0

Share
Transcript
Incursiune hipnotic în art Oana Maria Popescu 1. Introducere Motto: Ficiunea este un principiu al realitii ( colectivul de la centrul de arhitectur R&Sien: F.Roche, S.Lavaux, J. Navaro) Scott Fisher afirma: Posibilitile realitilor virtuale, se pare, sunt la fel de nelimitate ca i cele ale realitii. Ele pot furniza o interfa uman care dispare - o u spre alte lumi. Sharon Cameron Davies- Btrîna u Hipnoza creaz de altfel realiti virtuale prin imagerie, iar la nivel de terapie virtual se discut despre spaiul virtual în care se desfoar terapia, adic mediul electronic, în sensul de comunicare prin sau prin site-uri specializate. Este vorba despre un spaiu psihologic, în care, pentru ca clientul s intre în atmosfer, se folosesc mijloace precum trimiterea prin mail de poze, fragmente muzicale, reproduceri dup opere de art, pentru a crea spaiul virtual potrivit. Spaiul virtual terapeutic este unul din elementele fundamentale oricrei forme de terapie, care poate fi creat în art prin tiparele de gândire i emoie asociate diverselor manifestri artistice, având in vedere c la nivel fiziologic-anatomic sunt implicate aceleai structuri cerebrale. Hipnoterapia deschide ua spre alte lumi, în sensul modificrii reprezentrilor interne, punctelor de vedere, facilitrii schimbrii. Ua spre schimbare poate fi deschis prin tehnici hipnotice, sau prin intermediul artei, respectiv conintul hipnotic al variatelor forme de manifestare artistic. De altfel acesta este principiul general al psihoterapiei: a deschide ua spre o lume pe care clientul nu o poate accesa fr ajutor. Dac ne gândim la restructurarea cognitiv, jocul de rol, tehnica scaunului gol, accesarea anumitei structuri a eului în analiza tranzacional, i aa mai departe, constatm c avem de-a face cu acelai lucru: deschiderea unei ui. Art terapia realizeaz aceasta prin exprimarea realitii interne cu ajutorul muzicii, picturii, teatrului, etc., operând apoi modificri prin metafor i restructurare. Un exemplu istoric de utilizare al artei în terapie este acela din Biblie (Ismael, 16, versetele 14-23), în care David cânta la harp pentru a vindeca depresia regelui Saul. De la picturile în nisip ale indienilor Navajo, pân la sculpturile africane, exist multe exemple de utilizare ale artelor vizuale în ritualul terapeutic. Imagine din proiectul arhitectural Second Skin Dezvoltarea sensibilitii artistice este promovat de programe cum sunt: Programul hipnotic Aprecierea Artei al Laurei di Giorgio sau aa-numita Hipnoz de Înalt Impact, dezvoltat de Lawrence Layton, în care se utilizeaz muzica i tehnici împrumutate din programarea neurolingvistic pentru a comunica cu incontientul. Care este valoarea unui anumit lucru? Probabil cei ce apeleaz la psihoterapie au ca tstur comun aceea c nu se valorizeaz suficient. Valorizarea i creativitatea sunt strâns interconectate, iar creativitatea este o parte fundamental a naturii umane. Cu toii putem fi creativi i uneori este mai uor s ne exprimm sentimentele i vulnerabilitile prin culoare, forme sau muzic decât prin cuvinte. Este principiul de la care pleac terapia prin art. 2 Stima de sine este restabilit prin exprimare artistic. Muzica i dansul, literatura, artele vizuale, pot avea efect hipnotic prin ele însele, sau pot sta la baza interveniilor de tip hipnotic, în special în cadrul terapiei Ericksoniene, în care tiparele rigide sunt practic inexistente i înlocuite de sugestii directe i indirecte, integrarea interveniilor paradoxale, a tehnicilor confuzive, dublelor legturi sau negaiilor multiple. În terapia Ericksonian comunicarea primar este restructurat prin alocarea unui alt cadru de referin, la metanivel. Fenomenul hipnotic are loc prin simpla disociere a unui eveniment de contextul su uzual, ceea ce se întmpl în muzic de exemplu, prin asocierea unei poveti de via cu o suit de sunete având drept particularitate aceea c sunt multipli ai armonicei de baz. Simpla asociere a versului cu muzica este o form de confuzie de tip Ericksonian. În psihoterapie terapeutul este cel care are sarcina de a identifica diverse contexte asociative pentru a evoca fenomene hipnotice la un anumit client. Oricând un comportament este disociat de contextul uzual am evocat un fenomen hipnotic. Din acest motiv putem afirma c art-terapia este una din formele de terapie care opereaz cu principiile hipnozei Ericksoniene. În privirea unui film este trit o experien de via într-un context diferit de cel uzual, iar cinematerapia utilizeaz tema central a filmului pentru a declana asocieri incontiente în mintea clientului, folosind de fapt tocmai acea disociere a evenimentului de contextul su uzual care duce la ceea ce numim fenomen hipnotic. Disocierea de context este realizat în art prin modaliti diverse, de la limbaj la structurile arhitecturale. Vitraliu 3 2. Arta i hipnoza 2.1. Fractalii La nivel de limbaj, hipnoza Ericksonian este atât poezie cât i limbaj fractal. Unicitatea fractalului const în dimensiunile sale spaiale, care nu se încadrez nici în 2, nici în 3 dimensiuni, nici chiar în 4. Un fractal poate avea o dimensiune de 1,8 sau 4,2, calculat logaritmic i rezultând o aa-numit dimensiune Hansdorff. Exist formule matematice, logaritmice, de calcul a dimensiunii fractalilor. În general se definete o linie ca având o singur dimensiune, un dreptunghi ca având dou, i aa mai departe. Dar din punct de vedere matematic, dimensiunea poate fi exprimat ca exponent al numrului de fragmente similare N în care poate fi împrit o figur geometric. În consecin dimensiunea unui fractal se calculeaz în funcie de numrul de fragmente identice coninute de ctre fractal i acesta este motivul pentru care un fractal poate avea dimensiuni ciudate de tipul 1,67. Fractal Dac ne aflm într-o a 3-a dimensiune, privind la un ecran bidimensional, fractalii se situeaz între aceste dimensiuni. Plecând de la aceste caracteristici, putem genera fractali artistici, formai din imagini identice îns din ce în ce mai mici, prezentând o imagine cu perspective multiple, centre multiple, i vortexuri în jurul centrului. Fractalul ne permite s vedem acelai lucru dintr-o multitudine de perspective diferite. Fractal 4 Spre deosebire de geometria Euclidian, fractalii ne ofer o cale diferit de observare i modelare a fenomenelor complexe, scoând în eviden detalii din ce în ce mai mici. Aceasta deoarece fractalul este format din aceeai imagine, tot mai mic, repetat de un numr foarte mare de ori. Dac mrim un detaliu al unui fractal acesta arat identic cu fractalul, doar la o alt scal (principiul detaliului este folosit în terapie de exemplu atunci când realizm desprirea în secvene comportamentale, inclusiv în metafora hipnotic). Fractal Exemple de fractali artistici: Limbajul fractal Pornind de la aceste proprieti ale fractalului, Silvia Hartman descrie ceea ce ea numete tiparul Melville prin analogie cu felul în care Hermann Melville, autorul lui Moby Dick, descrie în de cuvinte cum se peticete o cuvertur. Secretul este acela de a intra tot mai mult în detalii. Privit din acest punct de vedere, opera lui Melville poate fi numit literatur fractal. Se pleac de la presupunerea c orice poate fi descris în detalii din ce în ce mai mici. La nivel de limbaj în psihoterapie este o situaie asemntoare cu desprirea unui comportament în secvene. Pe limbajul fractal se bazeaz de altfel interveniile de tip behaviorist în care, dac clientul declar: Mi-e team s merg la sala de sport, secvenele a ceea ce se întâmpl sunt examinate în amnunt: Ies din cas. i ce se întâmpl atunci? M gândesc c... i aa mai departe. 5 Limbajul fractal a fost utilizat de Milton Erickson în inducia de trans. De fapt, toate tiparele limbajului Ericksonian sunt de tip fractal, organizând tiparele în mod dinamic în relaie unul cu cellalt, creând un model de limbaj i funcionare a gândirii. Un exemplu este: îi imaginezi un coridor foarte frumos... i de o parte i de alta a coridorului se afla statui... statuile sunt din piatr.. piatr de culoare alb... strlucioare... soarele se reflect în ele... etc. Este o descriere cu din ce in ce mai multe detalii. În literatur, Honore de Balzac i Charles Dickens folosesc limbajul fractal în acest mod, pentru realizarea descrierilor, împreun cu repetiia, negaia i dublul îneles: M uit la mama i ea se face c nu m vede. M uit la un biea din cor i el se strâmb la mine. M uit la raza de soare care ptrunde prin ua deschis a bisericii i vd o oaie rtcit- nu-i vorba de un pctos, ci chiar de o oaie adevrat- gata s intre i ea în biseric...m uit la plcile funerare de pe ziduri... (Charles Dickens David Copperfield ). Un model de limbaj fractal ar putea arta astfel: A TI a judeca a implica a cunoate A FACE a direciona a cauza a crea A INVESTIGA ce cum de ce... Pentru fiecare cuvânt se gsesc noi înelesuri, apropiate, dar care pot deschide noi asociaii. Dicionarul ne spune c a ti este sinonim cu a cunoate, i totui fiecare din aceste verbe declaneaz asociaii noi. Te tiu sau te cunosc nu este acelai lucru. Milton Erickson detaliaz tot mai mult în cursul interveniei, prin utilizarea sinonimelor, reformulrii, cuvintelor cu sens apropiat sau derivatelor. De la a ti ajungem la a judeca, a implica, a cunoate, a înelege, a percepe, a lua la cunotin, a stpîni, a-i aminti, a prevedea i aa mai departe... Un fragment din Natura hipnozei a lui Erickson ilustreaz acest model: Ai spus c mintea ta contient este nesigur i confuz. i asta pentru c contientul uit. i totui tiu c incontientul are acces la atât de multe amintiri i imagini i experiene, încât le poate face disponibile minii contiente pentru rezolvarea de probleme. i când va 6 face incontientul ca toate aceste lucruri valoroase pe care le-ai învat s fie disponibile pentru mintea ta contient? Va fi în vis? În timpul zilei? Repede sau încet? Azi? Mâine?... Este o ilustrare pentru a investiga din schema prezentat: Când? Azi sau mâine? Cum? În vis sau în timpul zilei? Desigur o astfel de exprimare face ca pacientul s fie convins de faptul c lucrul respectiv se va întâmpla. Nici un moment Erickson nu întreab: dac? 2.2. Literatura Poezia Poezia lui Walt Whitman Analiza poeziei lui Whitman ca hipnoz a fost realizat de James i Lynn Whitlark, care arat similitudinile limbajului poetic cu limbajul Ericksonian. Pe de alt parte, limbajul fractal este întâlnit i în poezia lui Walt Whitman. Poemul Cântec drumului deschis ( Song to an Open Road ) se aseamn cu sine însui în mai multe feluri, ca un fractal. Este o prim asemnare între poezia lui Whitman i hipnoza Ericksonian. Un exemplu este descrierea pe care Whitman o face persoanelor care merg pe drum: Negrul cu capul lui lânos, criminalul, bolnavul, analfabetul, nu sunt negai. Naterea, graba dup medic, vagabondul ceretor, pumnalul beivului, compania vesel a mecanicului, Tinereea pierdut, caleaca bogatului, cuplul care a fugit s se cstoreasc, Zarzavagiul, dricul, mutarea mobilei în ora, revenirea în ora, Toate trec - eu trec de asemenea - orice trece - nimic nu poate fi interzis, Toate sunt acceptate - toate îmi sunt dragi 7 Whitman se identific cu fiecare dintre noi, o identificare care la rândul su se realizeaz în manier hipnotic-ericksonian. Pe drumul din poezia lui Whitman trece toat lumea, orice persoan. Dezorientarea de pe drum, ca i ambiguitatea, sunt de asemenea de factur Ericksonian. Ambiguitatea este estetic i în acelai timp un element al confuziei, fiind utilizat de Erickson pentru a induce transa i a coda sugestiile. Identificarea lui Whitman cu fiecare din noi este ilustrat de versurile: Înc îmi port poverile delicioase, Le port, brbai i femei.- îi port cu mine oriunde merg, Jur c e imposibil s scap de ele ; prând c vorbete despre sine, poetul vorbete de noi toi, aa cum o face i Erickson în interveniile sale. Versurile lui Walt Whitman ilustreaz ambiguitatea i confuzia tipic Ericksoniene: Pe jos i cu inima uoar, merg pe drumul deschis, Sntos, liber, lumea înaintea mea, Crarea brun inainte-mi, conducând oriunde doresc, i astfel nu cer noroc- eu însumi sunt noroc. Sntos, liber se poate referi la drum, la lume, sau la mine, tot aa cum în terapia Ericksonian cuvintele sunt folosite astfel încât s lase la latitudinea clientului aplicarea frazei pentru o situaie sau alta, o persoan sau alta. Mutiplele negaii sunt de asemenea folosite de Whitman, ca i termenii generici, universal - valabili: i astfel nu mai tânjesc, nu mai amân, nu mai am nevoie de nimic. Nu mai îmi doresc constelaii apropiate, tiu foarte bine unde se afl, tiu c sunt suficiente celor ce le aparin. Într-un alt poem al su, Stau i privesc ( I sit and look out ), Walt Whitman folosete tipare de genul: Stau i m uit la tristeea lumii, la oprimare i la vin.. aa cum în hipnoz se utilizeaz formulri ca de exemplu: Stai aici pe scaun ascultând vocea mea.. 8 Whitman face o legtur cu incontientul, iar folosirea lui stau... în loc de stai... seamn cu metoda lui Milton Erickson, în care acesta pretinde c vorbete despre el însui pentru a reflecta de fapt experiena clientului: Am cutat o carte in bibliotec având cadrul de referin, respectiv impresia, c avea cotorul rou. Puteam s-mi amintesc c am citit toate titlurile capitolelor din carte i totusi nu o puteam gsi. Titlul crii nu avea importan, pentru c eu cutam o carte de culoare roie, în loc de albastru, care era culoarea ei real. (Erickson, Rossi, Rossi, 1976) Poezia lui William Shakespeare i a lui Robert Browning Desigur Whitman nu este singurul poet ale crui tipare lingvistice sunt considerate Ericksoniene. Poezia ofer modele pentru tehnicile de inducie, având în general tipare de tip Ericksonian, prin care poetul comunic cu cititorul. În poezia lui Walt Whitman de exemplu se remarc printre altele folosirea ancorelor hipnotice. Nu exist poeme care s nu fie în acelai timp metafore. Simbolul i metafora caut s descrie o realitate din afara fiinei umane, iar în spatele metaforei se ascunde o alt realitate. Sonetul 18 al lui William Shakespeare este o ghicitoare în sine: S te compar cu o zi de var? Sau cu altceva? Cu ce altceva te-a putea compara? Este o sugestie deschis, similar cu formularea lui Erickson în Realiti hipnotice :...si ce poate fi mai puin real decât cei patru copii ai Apriliei? Robert Browning scria în a 17-a strof din poemul su intitulat Mesmerism : Afar, în noapte! În labirint, În pdurea slbatic, Nici la stânga, nici la dreapta, Nu m abat de pe crare, un orb vzând! 9 Atunci când limbajul are o codificare diferit de tiparele gramaticale obinuite sau corecte, aceasta creaz confuzie i deschide ua spre noi tipare de gândire. Din pcate singura analiz extins a poeziei ca hipnoz este cea a lui Edward D. Snyder: Poezia hipnotic. Un studiu al tehnicii de inducie a transei în anumite poeme i semnificaia ei literar Poemele Haiku Comunicarea hipnotic seamn îndeaproape cu poemele Haiku. Haiku, form tradiional de poezie japonez, are 17 silabe în 3 seciuni metrice, cu silabe. Este un poem compact, coninând un cuvânt sau o fraz sugestiv, kigo, obligatorie în Haiku. În aparen Haiku se refer la natur, care este tema unor asemenea poeme. (Cei mai cunoscui poei Haiku sunt: Matsuo Basho, Taneguchi Buson, Kobyashi Issa i Masaoka Shiki.) Haiku nu este în fond o poezie a naturii, ci un poem scris cu scopul de a produce o imagine, de a crea un sentiment. Intenia principal este de a exprima i evoca o emoie, pe care Kenneth Yasudo o numete experien estetic : Nici mcar frunzele nu se mic, Minunat este Livada de var. Vincent van Gogh- Livada de mslini 10 Alte exemple de poeme Haiku sunt: Pomul va fi tiat, netiind c pasrea, îi va face un cuib (Issa), sau O frunz cade, i o alt frunz cade, în vânt. R. Blyth spunea: Un Haiku este o expresie a iluminrii temporare în care vedem viaa din lucruri. Fiecare cuvânt din Haiku este o experien în sine. Poemul Haiku este o abordare eficient i dinamic, o modalitate de a privi lumea cu mare atenie. Creând sugestii hipnotice, terapeutul trebuie s fie imersat într-o lume de imagini, sunete, umor, creativitate i contiin perceptiv. Observarea atent este un aspect important al muncii terapeutice. Metoda Haiku ne poate ajuta s crem sugestii hipnotice evocatoare care ajut clientul s acceseze sistemul reprezentrilor sale interne. Este o metod în aparen opus celei a limbajului fractal, îns limbajul hipnotic-ericksonian se bazeaz pe combinaia dintre cele dou, în sensul condensrii expresiei pe msura detalierii evenimentului sau situaiei. A surprinde esena i a despri în secvene sunt dou ingrediente psihoterapeutice comune oricrei forme de terapie Terapia prin poezie Terapia prin poezie a fost de fapt practicat în Egiptul antic în forma în care cuvintele erau scrise pe un papirus i apoi dizolvate într-o soluie care era dat pacientului s o bea, astfel încât cuvintele s-i fac efectul cât mai repede posibil. În antichitate amanii i vrjitorii citeau poezie cu scopul de a vindeca. Primul terapeut prin poezie a fost Soranus, în primul secol al erei noastre, care prescria tragedia pacienilor maniacali i comedia depresivilor. Nu ne surprinde atunci c Apollo este atât zeul medicinii, cât i cel al poeziei. 11 Dar ce se întâmpl când poezia întâlnete inducia hipnotic? Poezia are un efect de inducie hipnotic în sine, ajutând la reprezentrile interne. Formularea de genul o cascad, descrcare continu de energie, are un alt impact decât: i simi cum energia crete... Conceptele poetice ajut la crearea imageriei. Poezia pune cuvintele în orice ordine, creând structuri gramaticale sau cuvinte, fr a viola expectanele nimnui. Ritmul poeziei, ca i ritmul vorbirii din induciile hipnotice particip la crearea transei, împreun cu construciile metaforice Proza Basmele Metaforele din povetile populare sunt utile la rândul lor în psihoterapie. Smith i colab. (2002) au dezvoltat o form de terapie numit terapie prin fantezie, psihoterapie de grup utilizat în tratamentul psihozelor acute i în remisiune. Prima edin de terapie se termin cu o poveste, basm sau parabol, care faciliteaz crearea de legturi la nivel simbolic i cognitiv-emoional. Pacientul se identific empatic cu terapeutul, în aceast form 12 de psihoterapie egal importan fiind acordat temei, obiectului, micrii, artei i simbolului din metafora utilizat. În terapia prin fantezie în prima edin de terapie se prezint o poveste sau un basm, asociat cu reprezentarea prin dans, care în a doua edin de terapie este transpus în culoare i form. Basmele prezint întotdeauna o stare sau situaie problematic care duce la schimbare i transformare. Este o lume ce declaneaz tipare de gândire pe care Carl Jung le numea gândire fantastic, cea care are de-a face cu imaginile, emoiile i intuiia, în care legile logicii, fizicii sau judecii morale nu sunt aplicabile. Este o situaie în care se renun la regulile logicii formale, în favoarea crerii de noi asociaii, ce duc la schimbare. De altfel, în analiza tranzacional se discut despre analiza spaial i temporal a basmelor, în legtur cu scenariul de via. Basmele ajuta la inocularea normelor societii în mintea copilului la modul contient, dar la nivel subcontient pot furniza roluri, locaii i orare atractive i stereotipe pentru un scenariu de via defectuos. Analiza structural a scenariului este bazat pe Matricea Scenariilor a lui Steiner. Drama poate fi analizat ca schimbri ale rolului i locaiei intr-un continuum al timpului. Aa cum analiza strilor eului este o parte a analizei tranzacionale structurale, analiza rolului este o parte a analizei jocului i scenariilor, în definirea identitilor implicate în aciune. Persoana care triete într-un scenariu a simplificat de obicei vederea asupra lumii cu un minimum de personaje dramatice. Diagrama rolurilor furnizeaz un mijloc de fixare a unui numr prestabilit de identiti cheie vizualizate în terapie. Dac lum ca exemplu Scufia Roie putem spune c a îmbtrâni înseamn probabil a juca rolul mamei i mai târziu al bunicii. Scufia Roie mama lupul pdurar
Related Search
Similar documents
View more...
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks