Horaţiu BODALE - Claudiu Isopescu - O inimă între Italia şi România-

Description
Horaţiu BODALE - Claudiu Isopescu - O inimă între Italia şi România-

Please download to get full document.

View again

of 4
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Anthropology

Publish on:

Views: 4 | Pages: 4

Extension: PDF | Download: 0

Share
Tags
Transcript
  CL UDIU ISOPESCU -   NIMĂ ÎNTRE IT LI ŞI ROMÂNI - Horaţiu BODALE Născut în comuna Frătăuţii Vechi din Bucovina în 18 aprilie 1894, Claudiu Isopescu şi-a făcut studiile universitare la Cernăuţi ş Bucureşti. În anul1919 îş susţine doctoratul în litere la Napoli, iar în 1920 devine profesor la liceul Matei Basarab din Bucureşti urmând ca între 1922-1925 să fie asistent universitar la Academia de Comerţ din Bucureşti.   Marea şansă a lui Claudiu Isopescu în ceea ce priveşte cunoaşterea în profunzime a culturii italiene s-a numit deschiderea Şcolii Române din Roma. Înfiinţată prin străduinţele marelui istoric român Vasile Pârvan, Scuola Romena di Roma , a început să funcţioneze efectiv la 1 noiembrie 1922, sub conducerea iniţiatorului.2 Din 1932 Şcoala se va muta într-o nouă clădire în Valle Giulia, construită cu ajutorul financiar al statului român, clădire ridicată conform proiectului realizat de arhitectul Petre Antonescu şi care includea: o ibliotecă cu sală de lectură ateliere pentru pictori, sculptori şi arhitecţi studiouri de creaţie pentru scriitori, o ală de conferinţe şi camere de locuit pentru bursierii români trimişi din ţară la studii în Italia. Pe frontispiciul clădirii a fost înscrisă titulatura de Accademia di Romania şi inscipţia latină: Populus daco-romanus hanc sedem în Urbe Aeterna litteris et artibus faciendam curavit (Poporul daca-roman a construit acest lăcaş în Cetatea Eternă în folosul literelor şi artelor).   De-a lungul anilor manifestările cultural-artistice concepute şi promovate de Scuola iar mai apoi de Accademia di Romania, au avut un impact de o mportanţă covârşitoare în mixajul relaţiilor cultural-ştiinţifice româna-italiene. Prin intermediul acestei prestigioase institutii, cercetători români precum: Paul Nicorescu, G.G. Mateescu, Ştefan Bezdechi, Emil Panaitescu, Alexandru Marcu şi nu în ultimul rând Claudiu Isopescu au studiat bibliotecile şi arhivele italiene pentru a aduce la lumină documente referitoare la istoria noastră din cele mai vechi timpuri, contactele şi tradiţiile comune cu un popor provenit din acelaşi areal formator allatinităţii. De asemenea oameni de cultură italieni precum Ettore Pais, Adolfo Venturi, Giulio Quirino Giglioli au avut posibilitatea de a usţine o serie de conferinţe pe aceeaşi temă a radiţiilor comune româna-italiene. ltalienistul Alexandru Marcu descrie Accademia ca fiind un mijloc de afirmare a culturii române: în mediul academic al milenarei metropole de civilizaţie şi cultură. Spunem asta gândindu-ne la ceea ce Roma reprezintă prin exemplele ei de cultură şi civilizaţie sau prin monumentele ei, cât şi prin marea familie spirituală adunată sub auspiciile sale de autoritate din toate celelalte capitale de civilizaţie şi cultură . 4 Claudiu Isopescu pătrunde în acest fervent mediu cultural românesc în 1923, când devine membru al Şcolii Române din Roma. Din 1929 va fi numit conferenţiar în cadrul catedrei de limbă română al Universităţii din Roma, iar, din 1936, devine titular definitiv al catedrei de limba română la aceeaşi institutie de învăţământ superior. Coleg de generaţie cu Alexandru Marcu, formaţi într-o perioadă de relaţii susţinute atât la nivel politica economic, dar mai ales cultural între România şi Italia, cei doi intelectuali români vor pune bazele, în perioada interbelică studierii sistematice a elaţiilor româna-italiene, începând din evul mediu şi până în epoca modernă. 5 1 George Lăzărescu, Prezente româneşti în Italia Ed. Didactică §i Pedagogică, Bucure§ti, 1995, p.122-123. 2 Veronica Turcu§, Bibliografia istorică româna-italiană, Ed. PUC, Cluj-Napoca, 1997, p.112. 3 Alexandru Marcu, Douăzeci de ani ai Şcolii Române din Roma Asociatia cademică Vasile Pârvan, Bucure§ti, 1942, p.7. 4 Ibidem 5 Horaţiu Bodale, Românii la izvoarele latinităpi in Răsunetul. no.3228, 2002, Bistriţa p.5. Revista istriţei, XVII 2003 pp· 275-277 275 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro  Personalitate m rc ntă a culturii italiene Luigi Tonelli îl caracterizează pe Claudiu Isopescu în paginile revistei Roma ca fiind discipol al lui Nicolae Iorga, un remarcabil promotor al literaturii şi spiritualităţii româneşti în Italia motiv pentru care merită o tenţie specială. 6 În preambulullecţiei inaugurale al cursului de limba ş literatura română de la Universitatea din Roma, din 15 decembrie 1926, cu titlul Poezia populară română , aminteşte personalitatea unor oameni de cultură italieni precum Giovenale Vegezzi Ruscalla, Marca Antonio Cannini sau Romeo Lovera, mai mult decât interesaţi de civilizaţia română şi care au predat cursuri de limbă şi cultură română la univesităţile din Torino şi Veneţia. În ceea ce îl priveşte pe G.V.Ruscalla, Claudiu Isopescu va publica în 1942 un studiu intitulat Filologia romena all Universita di Torino, studiu dedicat în cea mai mare parte activităţii înfocatului filoromân care a fost profesorul Ruscalla. 7 Datorită acestuia în 1860, va sosi la Torino o rimă serie de şase studenti români eveniment care după părerea lui A.D.Xenopol se constituie într-o adevărată lovitură dată înclinaţiilor francofone, presa italiană a vremii remarcând că studenţii români erau dornici de-a pătrunde spiritul liberal italian dorind -şi ca urmând modelul italian românii din toate provinciile istorice să se unească într-o singură ţară. 8 În studiul său Isopescu menţionează faptul că G.V.Ruscalla a fost primul filolog care a întreprins o cercetare comparativă între dialectele italiene şi limba română, cercetare rămasă sub formă de manuscris. În lucrarea Echi di Roma in Romania, Claudiu Isopescu conchide că: profund înrădăcinat aş spune aproape înnăscut, este sentimentul de apropiere pe care românii îl nutresc pentru Roma şi pentru Italia . Această lucrare de referinţă în ceea ce priveşte activitatea ştiinţifică a lui Claudiu Isopescu, face o trecere în revistă a câtorva dintre cele mai importante aprecieri ale unor cărturari italieni care începând din secolul XVI, confirmă înrudirea dintre români şi italieni sub aspect lingvistic.Printre aceşti cărturari î întâlnim pe: Fi'ancesco delia Valle, Ascanio Centorio degli Hortensii Giovanni Botero, Anton Maria del Chiaro sau Isaia Ascoli. 9 În aceeşi lucrare există o prezentare a folclorului românesc Isopescu afirmând că o serie de obiceiuri şi tradiţii ancestrale româneşti sunt de srcine romană, dintre acestea amintind: colindele Pluguşorul, Sorcova dar şi o parte din obiceiurile de nuntă şi înmormântare. 10 În anul1929 publica în ulletin de la Section Historique al Academiei Române, iar mai apoi într-un extras studiul intitulat Notizie intorno ai romeni nella letteratura geografica italiana de] Cinquecento.   În lucrările de geografie, în scrieri umaniste sau în relatările de călătorie a unor italieni care au trecut prin spaţiul românesc erau enţionate date despre limba srcinea, obiceiurile ş modul de viaţă ale românilor. Astfel de însemnări au fost remarcate la: Silvia Piccolomini Matteo da Murano, Raffaiello Volterrano, Antonio Bon.fini, Mario Negri, Andrea Mattiolo, Giacomo Castaldi Orazio Toscanella, Urbana Monti sau Bernardino Querini. 12 Acelaşi italienist tenace, Claudiu Isopescu publică în 1937 o mplă lucrare n Stampa periodica romeno-italiana in Romania e in Italia, lucrare care cuprinde reflecţii ştiinţifice pe marginea studierii periodicelor italo-române apărute în România între 1839-1930, în umăr de treizeci respectiv româna-italiene în Italia între 1872-1930, în total unsprezece titluri. Constituindu-se într-un important catalog descriptiv de periodice italo-române apărute în cele două ţări această lucrare include şi un Appendice unde sunt redate în extenso articolele reprezentative publicate în ziarile italo-române din România, ca o încercare de a crea o imagine generală asupra problematicii italiene privită din perspectiva societăţii româneşti. 13 Un capitol aparte al activităţii publicistice a lui Claudiu Isopescu îl eprezintă studiile monografice, studii prin intermediul cărora sunt relevate strânsele legături existente între tot ceea ce reprezintă Italia ş diverse personalităţi române. 6 Luigi Tonelli, Claudia Isopescu, Roma, Rassegna Nazionale, Firenze-Roma, 1930, p.2. Claudiu Isopescu, Filologia romena all Universita di Torino versa il1870 Torino, R.Accademia delle Scienze, 1942, 15p. 6 George Lăzărescu, op.cit., p.131. 9 Claudiu Isopescu, Echi di Roma in Romania, Reale Istituto di studi romani, Roma, 1942, 25p. 10 Ibidem, p.17. . . . . • . 11 Claudiu Isopescu, Notizie intorno ai romeni nella lettratura g~ografica 1talmn~ ~e~ Cmque~ento 1~ Bulletm de la Sectia Historique, Tom XVI, Academia Română, 1929 sau Claudm lsopescu, Notizw mtorno ru romeru nella lettratura geografica italiana del Cinquecento, Cultura Natonală, Bucureşti, 1929, 88p. 12 Veronica Turcuş, op.cit., p.122. . 13 Claudiu Isopescu, a Stampa periodica romeno-italiana in Romania e in Italia, Istituto per L'Europa Onentale, Roma, 1937, 366p. 76 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro  Astfel una dintre aceste monografii î este dedicată lui Romulus Scriban, cel care în 1860 alături de Alexandru Urechia P Borişan Panaite Arrnaşiu George Roşiu pentru arhitectură şi George oruţan pentru filosofie şi arte frumoase vor forma primul grup de studenţi trimis de tânărul stat român la studii în cadrul Universităţii din Torino. 14 Toti aceştia alături de alti studenti din generaţii ulterioare, precum Alexandru Gheorghiu Sergiu Ianota Ion Vercescu sau George Săvescu vor ocupa la întoarcerea în ară funcţii importante în viata culturală administrativă şi artistică a el ocii. Într-un alt studiu monografie Claudiu Isopescu îş îndreaptă atentia asupra unei alte prezente româneşti în Italia Artemie Homorodeanu student al Universităţii din Roma.  5 În preambulul acestui studiu, autorul face o trecere în revistă a participării române la campaniile garibaldine din 1860, a corespondenţei dintre revoluţionarii români şi Mazzini sau G.VRuscalla dar şi a prezentei lui Simion Bărnuţiu Al. Papiu Ilarian i IosifHodoş la universităţile italiene din Pavia şi Padova care întorşi în patrie continuă să întreţină legăturile cu Italia şi în acelaşi timp vor propaga ideile liberal-naţionaliste acumulate şi reflectate în spatiul italian, cuprins de flăcările luptei pentru unitate naţională. În continuarea sa studiul aduce în prim plan viata ş activitatea lui Artemie Homorodeanu în Italia, făcându-se precizarea că acesta a scris zece volume în manuscris, privind toate domeniile culturale, volume din care s-au păstrat doar câteva însemnări răzleţe citate şi de Isopescu. Alte lucrări monografice prin intermediul cărora Isopescu exprimă influenta culturii italiene asupra unor oameni de cultură români, exercitată de cele mai multe ori prin operă şi nu prin prezenta fizică sunt studiile despre Aron Densuşianu 16   Octavian Goga  7 sau Ciprian Porumbescu  8 • Preocupat fiind de contactul direct dintre români şi civilizaţia italiană Claudiu Isopescu publică în 1929 o lucrare legată de însemnătatea activităţii unor trupe de teatru italiene în punerea bazelor teatrului românesc modern în secolul XIX. 19 De asemenea trebuie precizat faptul că Isopescu a avut şi preocupări de traducător traducând pentru publicul italian operele unor sciitori români precum I.L.Caragiale. 20 În urma enumerării principalelor repere ştiinţifice din activitatea lui Claudiu Isopescu se poate afirma fără tăgadă că a fost unul dintre cei mai importanţi militanţi pentru afirmarea culturii i identităţii româneşti în Italia, opera sa fiind pe nedrept marginalizată de istoriografia română de după 1945 şi uitată după 1989. Claudiu Isopescu un cercetător neostenit în adevăratul sens al cuvântului, a încercat şi în mare parte a reuşit să definească având o solidă bază documentară raporturile româna-italiene de-a lungul secolelor şi totodată să creeze pentru eneraţiile următoare de italienişti noi direcţii de cercetare şi să le ofere instrumente de lucru operabile în terenul cercetării istorice. 14 Claudiu Isopescu Il poeta Romolo Scriban e l Italia, Ed. Signorelli Roma 1943 59p. 15 Claudiu Isopescu Lo studente romeno Artemie Homorodeanu Roma nel1876,Arte grafiche Milano 1942 37p. 16 Claudiu Isopescu Lo scrittore Aron Densuşianu e ] Italia, Arte Grafiche Napoli 1936 87p. 17 Claudiu Isopescu Commemorazione del poeta Octavian Goga, Arte Grafiche Roma 1941 19p. 18 Claudiu Isopescu Il musicista romeno Ciprian Porumbescu Roma, Ed.Giusti Livorno 1934 34p. 19 Claudiu Isopescu L Italia egli inizi del teatro drammatico e musicale romeno, Ed.Giusti Livomo 1929 34p. 2 I.L.Caragiale Una Iettera smarrita, trad. Claudiu Isopescu Ed. Nouva Italia Perugia 1938 183p. 277 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro  http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks