Exe

Description
About all

Please download to get full document.

View again

of 6
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 5 | Pages: 6

Extension: DOCX | Download: 0

Share
Transcript
  Grecul antic era, înainte de toate, o ființă socială. De aceea, pentru mult timp numai clădirile publice (în primul rând templele) ar putea fi un lux în Grecia. Pietrele de locuit private, chiar și printre bogați, au fost lipsiți de facilități de bază. La   urma urmei, în cea mai mare parte a zilei, grecii erau ținute în afara casei și adesea dormeau în oraș direct sub portițe (beneficiul climatului le permitea). În Sparta severă a fost interzis chiar și să folosească un avion, așa că, Doamne ferește, război nicii spartani nu s- au răsfățat pe mobilier confortabil. Numai după războaiele cu persii, cerințele grecilor încep să crească și apar frumoase case bogate. Numai acum (în cele din urmă înconjurată de un gard de piatră), casa ar putea fi considerată cetat ea ei . Ferestrele de pe stradă au apărut destul de târziu.   Partea centrală a locuinței era o curte interioară (peristyle), prin care toate celelalte camere erau iluminate. Acesta a servit drept principalul loc de întâlnire și mese. Din toate părțile, curt ea a fost  înconjurată de o galerie cu coloane (portic). Pereții, la început, au fost vopsite cu var și mai târziu au  început să picteze. În curte au fost de obicei decorate cu covoare și țesături brodate, iar podeaua cu mozaicuri de lux. Grecii-dulgheri a par în cele din urmă în utilizarea de avion și strung, care imediat reflectat pe calitatea de prelucrare a lemnului. Grecii, aparent, au stăpânit și îndoit lemnul cu ajutorul aburului - o modalitate redescoperită de europeni din nou numai în secolul al XIX - lea! Realismul și simplitatea grecilor, în combinație cu gustul artistic dezvoltat, au dus la apariția unor mobilier elegant și confortabil.   Numărul de tipuri de mobilier din casa grecească era nesemnificativ, modestia locuinței, clima, hainele și obicei urile nu necesită atât de mult mobilier. Cabinetele, de exemplu, erau greu folosite, pentru depozitarea articolelor de îmbrăcăminte și obiecte de uz casnic au fost folosite cutii de lemn de diferite tipuri, similare cu cele egiptene, cu cuțite de lemn desc operite în Crimeea; ele sunt realizate din bare groase, cu un acoperiș arcadabil și niște gabioane laterale (singurul element arhitectural al mobilierului grec); În mod similar, au fost decorate sarcofage bogate în piatră.  Mai târziu, grecii au avut obice iul de a minți; în acest scop au folosit patul (pânza) - ceva între pat și canapea. La vremea lui Homer, au mâncat la masă și au folosit patul numai pentru a dormi. În cele mai multe cazuri, patul era pe suporturi mari și o bancă era așezată în fața acestuia. Mai târziu a obținut o tetieră și perne: picioarele nu erau deloc elegante. Drepte, asemănătoare coloanelor sau sculptate, erau adesea decorate cu volute. Mobila pentru ședințe era destul de diversă. Știm trei forme de bază: bănci, scaune obișnuite și   ceremoniale (troynobraznye). Cea mai timpurie formă de bancă sau scaun (dipro) este încă foarte simplă, voluminoasă, picioarele tetraedrice sau întoarse, suprafața de așezare este adesea țesută. O altă formă - un scaun pliabil pe suportul în formă de X - provine din Egipt, astfel de scaune pe care sclavul le purta pentru stăpânul său, astfel încât să poată să stea în orice moment. Aceasta este forma srcinală a unui scaun pliabil ulterior. Există două tipuri de fotolii; forma anterioară amintește mai degrabă de scaun ceremonial (tron) a locuitorilor din Est: este greu, ridicat de produse de mobilier scândură cu picioare stângace, spate și lateral, picioarele sunt inserate în cadrul scaunului; acest tip este adesea găsit  în vase. Scaune de ceremonii similare au fost făcute pentru aristocrați și marmură (de exemplu, în teatre). Pentru uzul cotidian, în principal pentru femei, în secolul V. BC. e. a fost creată o clismă ușoară,  elegantă - un scaun cu picioare în formă de seceră, picioarele spate curbate ținute  înapoi. Astfel de scaune, probabil, din lemn îndoit cu ajutorul bronzului. Aceasta este prima formă din istoria dezvoltării mobilei, unde principiul funcțional este combinat cu decorarea conștientă. Eleganța liniilor Klysmosului, atât din punct de vedere t ehnic cât și artistic, este apogeul artei mobilierului grecesc. Acest tip a fost răspândit în perioada antichității, iar după mai mult de 2000 de ani, cele mai cunoscute forme clasice ale Imperiului au revenit la această formă de scaun.  Tabelele din casa grecească nu au fost foarte importante, ele erau obiecte secundare de utilizare.  Împreună cu mesele de lucru simple erau mai ușoare mese de mese; mese de masă, ca și cum ar fi fost culcate, erau foarte mici, trapezoidale, pe trei picioare, picioarele se în gustează, se îndoiau sau se  încheiau sub forma unei labe de animale. Materialul era adesea lemn scump sau bronz. În plus, au folosit mese cu patru picioare și mese pe un suport.    În setarea casei au fost de asemenea dulapuri portabile mici, coșuri, dulapuri pentru obiecte mici și articole de toaletă.   Pausanias scrie că printre comorile din Olympia există și un trunchi din cedru cu sculptură bogată în fildeș, decorat în aur, cu imagini ale scenelor din mitologie, lucrarea maestrului Eumelas. În secolul III  î.Hr. e. în Grecia au făcut deja mobilier bogat din bronz, decorați cu aur sau argint, cu tapițerie moale. Gloria artei mobilierului grecesc cade pe secolele V-III î.Hr. e. Cele mai multe lucrări de artă greacă, inclusiv mobilier, au fost colorate. Sculpt ate sau incrustate ornamente au fost puternic pictate, ceea ce a făcut obiecte din lemn și mai viu, frumos. Grecii știau deja metodele de intarsie din argint, fildeș și broască țestoasă. Ei preferau forme tectonice stricte. Picioarele, terminând cu laba fi arei, erau mai puțin frecvente.   Pentru ornamentul grecesc sunt caracteristice elemente figurative și vegetative, elemente geometrice și arhitecturale. Cele mai frecvente motive au fost acanthus, palmetta, rânduri de frunze, lotus și alte flori  în compoziție precisă, clară, contururi clare și culori strălucitoare. Un ornament geometric caracteristic a fost o spirală, precum și o linie ondulată. Ornamentul generalizat a fost meandru; la ornamentele arhitecturale au fost ioni (ovas), margele și denticule. Ornamentarea greacă era pur decorativă și nu avea nici un înțeles simbolic.   Treptat, mobilierul a fost eliberat din forme arhaice congelate, devenind un obiect al creativității artistice. Mai târziu, în perioada elenistică, formarea a devenit mai liberă, mai   diversă. Mobilierul grecesc a avut o structură clară, care a fost subliniată și de decor. Simplitatea, armonia elementelor și proporțiile nobile au contribuit la răspândirea influenței artistice a mobilierului grec asupra mobilierului altor popoare. Arta greacă a avut o mare influență asupra artei Romei antice, care o are datoria ei.    Interiorul caracteristicilor Greciei Antice Din păcate, nu există exemple vii de interioare antice grecești. Egal, precum și descrieri detaliate.  Istoricii lumii antice nu au descris direct interioarele, ci le-au adresat doar pentru a transmite anumite trăsături ale personalității istorice. Adevărat, detaliile mediului apar adesea în picturi, mozaicuri și sculpturi, ca un fundal al a ceea ce constituia tema principală a operei. Analizând mobilierul și celelalte părți ale locuințelor antice grecești, oamenii de știință au creat totuși noțiunea de interior grec antic.    În Grecia antică, decorarea interiorului nu a fost realizată ca o zonă separată independentă. Interiorul a fost subordonat principiilor clasice de decorare folosite în arhitectură și alte forme de artă antică.  Elemente caracteristice ale stilului grecesc antic în interior Ornament clasic </ strong>, care pătrunde în decorarea ceramicii, țesăturilor, pereților, pardoselilor, mobilierului și structurilor arhitecturale, se bazează pe mai multe idei comune. Ideile sunt împrumutate din lumea formelor naturale - corpul uman, plantele și animalele. care ar putea fi reproduse în detaliu sau au fost extrase. Setul de modele geometrice antichitate de exemplu, <strong> & nbsp; meandru </ strong> (numele unui meandru râu înfășurare) sau val confirmă srcinea lor naturală.   Modelul meandrului este alcătuit din unghiuri drepte care formează o linie continuă. Am primit un nume din râul Meandre Orice lucru făcut de om în lumea antică a aderat la un principiu general. Aceasta a creat o comunitate a tuturor formelor de artă.   Un astfel de sistem de unitate și a pus bazele designului și decorării, care erau practic neschimbate de la   V & nbsp; pe secolul al III- lea î.Hr. De exemplu, decorul coloanelor clădirii a fost transferat la mobilier și la vopsirea interioară a pereților.    În general, casele grecești păreau destul de simple.   Pereți în interiorul Greciei antice  Interiorul Grec iei antice. Culorile grecilor antice folosite în decorarea zidurilor. Roșu, galben și alb   Interiorul Greciei antice. Culorile grecilor antice folosite în decorarea zidurilor. Roșu, galben și alb „/> În cele mai multe case în fața zidurilor elinizma epoca  au fost vopsite cu zone clare de diferite culori <strong> preferat de culoare vechi & nbsp ;. Grecii aveau un roșu </ strong> Grecii pictat pereți Tempra, care se aplică tencuiala cu ajutorul unui liant. materiale.   Dacă peretele a fost vopsit în întregime, atunci a fost folosită culoarea roșie. Adesea, în zona principală, faceți o zonă de soclu, pictată în alb sau galben.      Uneori atmosfera a fost împărțită în trei benzi orizontale egale </ strong> - alb, galben și roșu.  Mai târziu a venit stilul structur al sau „stilul de zidărie“ .Pentru acest stil este caracterizat prin utilizarea de ipsos, simulând blokov.Chasto zidărie de piatră a fost pictată de piatră naturală.  Podele în interiorul Greciei antice  În cele mai multe case mediteraneene, podelele erau un teren călcat la primul etaj și podele din lemn la etajul al doilea.  În casele sărace, podeaua celui de - al doilea etaj era făcută din lut, care se întindea peste trestia descompusă. Podeaua pământului nu părea grec pentru estetică.   Adevărat, pe insula Aegina, podeaua din una dintre case, cel mai probabil casa preoților, a fost pictată sau aruncată într - o culoare roșie și roșie. Aceeași culoare avea o curea de soclu pe perete. O centură similară a servit ca un fundal bun pentru mobilierul rafinat.  Cu timpul, în casele bogate <strong> în decorarea podelelor apare mozaic </ strong>. Dacă finisajul era pietruit arhaic a fost răspândit mai ales în arhitectura templu, epoca mozaicuri clasice târzii găsite în primul rând în interioarele private. La început a fost un simplu pătrat cu pietriș mozaic uzorom - , cerc în pătrat, și altele asemenea, din pietricele de râu lustruit - primul alb-negru, iar mai târziu au existat alte culori.
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks