Dreptul La Copilărie

Description
dreptul la copilare

Please download to get full document.

View again

of 9
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 5 | Pages: 9

Extension: DOC | Download: 0

Share
Transcript
  Copilăria este cea mai fericită perioadă a vieţii. Ii conferă acest privileiu lipsa de griji, apoi dragostea celor din jur, posibilitatea de a năzui către tot ce este mai luminos sau mai greu de atins pe lume.Indiferent de situaţia lui socială, copilul trebuie ocrotit, tratat cu căldură şi dragoste, cu onestitate şi inconjurat cu afecţiune, cu acea tandreţe de care simnte nevoia numai el.Scoala trebuie sa fie factorul major de educaţie înaltă şi pilduitoare. Educaţia este un proces comple şi delicat, este o artă şi o ştiinţă, o înţelepciune.!rima zi de grădiniţă a copilului venit din mediul familial, este o adevărata aventură. !e de o parte el pierde# tot ceea ce $ i devenise familial % locuinţa,  jucăriile, vecinii, bunicii, părinţii. &oate acestea raman in urmă, acasă#, iar el se trezeşte brusc intr'un mediu nou şi cu totul diferit, inconjurat de adulţi necunoscuţi care il asigură de bunele lor intenţii, dar pe care nu'i place pentru că nu'i ştiie. Iar copiii.... sunt ataţia, că se simnte pierdut printe ei.(acă pană acum simţea ca lumea era organizată in funcţie de el, o dată sosit in grădiniţă, copilul constată un mediu afectiv neutru şi că trebuie să'şi ia răspunderea proprie pentru tot ceea ce va trăi aici % bucurii, satisfacţii, dificultăţi, mici necazuri. Important este rolul familiei, care trebuie să'l pregătească pe copil pentru acest moment. (e asemenea, trebuie obişnuit să gandească că el se poate descurca foarte bine atunci cand este lăsat singur, ori cand se joacă in parc, alături de alti copii. &rebuie lăudat şi incurajat atunci cănd işi petrece timpul langă alte persoane in afara mamei. El trebuie să ştie clar de ce este necesar să meargă la grădiniţă % pentru a cunoaşte alte jocuri, pentru a vederea cum sunt alţi copii, pentru că acolo este o lume a lor, a copiilor, creată pe măsura lor şi pentru că acolo sunt doamnele educatoare, care ştiu o multime de lucruri şi care ii vor invăţa şi pe ei tot ceea ce este necesar să ştie un copil de varsta lor. Este foarte important ca, in calitate de educatoare şi de părinţi sa ţinem contde diferenţele eistente in individualitatea copiilor. )iecare copil are o anumită  personalitate si propriul său potential intelectual, de aceea, copii au nevoie să ştiecine sunt şi să'şi formeze o idee clară a propriei identităţi, a sentimentului că sunt o peroană distinctă de altele, deosebită, specială, importantă* acest lucru  presupune si ca fiecare fiinţă umană să se respecte pe sine şi să aibă grijă de ea insăşi. +a varsta copilăriei, in etapa preşcolară, copiii incep să devină conştienţi de ie inşişi, ca fiinţe eistente in lume şi işi formează involuntar o imagine despre  sine, in care sunt inscrise gradat şi incă nedesluşit datele fizice şi posibilităţile intelectuale. !rima imagine pe care şi'o formeză nu le aparţine, ci este a celor din jur, de la care ei o preiau. !rin impresiile eprimate de cei din jur şi prin autoobservare, copii incep să'şi formeze o imagine de sine care, va fi oglinda psiică pe care o vor purta, de'a lungul intregii lor vieţi. Este foarte important cu ce imagine despre ei pornesc in viaţă, deoarece in funcţie de ea vor trăi dezinvolţi sau compleaţi afectiv. In formarea imaginei de sine au un rol important părinţii, grădiniţa, şcoala, anturajul in care se dezvoltă copilul. Subaprecierea de către educatori, batjocora colegilor, utilizarea necenzurtă de către părinţi a unor epresii de genul nu va ieşi nimic din tine, eşti un prost#, pot avea pentru un copil sensibil un efect dezastruos asupra motivării psiologice in viaţă. Inţelegand că astfel valoarea sa este modestă, copilul nici nu va avea aspiraţii inalte, nu va dori un loc de frunte in societate, mulţumindu'se cu un loc modest in viaţă in loc să nazuiască la mai mult. (e aceea, grădiniţa şi primii ani de şcoală sunt otăratori pentru dezvoltarea ulterioară. In structura imaginii de sine eistă un model de referinţă cu care individul $ copilul $ incearcă să se identifice. -odul cum se percep copii pe ei inşişi este, o componentă a formării imaginei de sine şi mi'am pus intrebarea firească, dacă putem orienta propriile lor percepţii in raport cu scopurile noastre. desea, copiii de varstă mică,nu vorbesc despre ei insuşi. +a grupa mică, sentimentele copiilor sunt diferite şi se modifică o dată cu creşterea lor. +a inceput apar sentimente de siguranţă şi de mulţumire legate de mamă, iar la grădiniţă, de educatoare, deoarece ele sunt cele il protejează. Cu cat creşte, copilul invaţă să recunoască şi să inţeleagă sentimente pe careel şi alţi copii le eaminează, iar aceste sentimente vor fi impărtăşite cu alte  persoane. !rescolaritatea reprezinta varsta la care este imperios necesara stimularea potentialului creativ al copilului, neevidentiat sau neeprimat inca,  prin cunoasterea si stimularea aptitudinilor, prin mobilizarea resurselor latente si  prin sustinerea manifestarilor printr'o motivatie intrinseca* de la aceasta varsta trebuie cultivate unele valori, precum srcinalitatea, perseverenta, interesele cognitive dar si artistice. titudinea adultului fata de copil, aprobativa si mai ales participativa, amplifica disponibilitatile creative. /umai un educator descis, cald, apropiat va stimula potentialul creativ. Creativitatea, ca produs se caracterizeaza prin noutate, srcinalitate, aplicabilitate, armonie, relevanta. In general, la aceasta varsta, copilul are tendinta de a'l imita pe celalalt si de a repeta cuvintele care au fost apreciate de adult. (e aceea se impune orientarea prescolarului spre srcinal si util. Educatorul , parinte sau cadru didactic, va avea grija sa aprecieze toate stradaniile copilului, ciar si atunci cand ele nu corespund unor criterii riguroase,si sa'l mobilizeze sa'si finalizeze produsele. (in aceasta perspectiva , subliniem ca profilul psiologic al varstei  prescolaritatii cuprinde multiple premise favorizante pentru cultivarea si  stimularea potentialului creativ. vem in vedere dinamismul , impetuozitatea si epresivitatea proprii acestei varste , acel freamat permanent sau acea vibratie si efervescenta launtrica ce confera copiilor note specifice de dinamism creativ , disponibilitati de eteriorizare spontana si autoepresie insufletita , analoage oricarui 0lan creator 1eceptivitatea si curiozitatea copilului, bogatia imaginatiei, tendinta sa spontana catre nou , pasiunea pentru fabulatie dorinta lui de a realiza ceva constructiv creativ pot fi 2alimentate# si implinite efectiv pot fi puse adecvat in valoare prin solicitari si antrenamente corespunzatoare care astfel pot oferi multiple elemente pozitive in stimularea si cultivarea potentialului creativ  propriu varstei prescolare. In acelasi sens, atmosfera sau climatul psiosocial in care isi desfasoara activitatea copilul constituie aspectul otarator.1olul unui climat caracterizat  prin descidere si stil relaat de creatie, prin asigurarea libertatii de afirmare si epresie independenta, prin recunoasterea si aprecierea pozitiva ca si prin incurajarea si promovarea efortului creativ pot participa in mod decisiv la dezvoltarea creativitatii copiilor. tmosfera stimulativa pentru creativitate presupune si o activizare specifica a copiilor prin angajarea lor in efortul de prelucrare si reorganizare a datelor de generare a unor sisteme sau configuratii noi prin asigurarea unui dinamism intelectual si afectiv opus orcaror tendinte spre inertie si platitudine (ezvoltarea capacitatii de actiune, imbogatirea eperientei senzoriale casi evolutia intregului plan al cunoasterii pot oferi elemente care sa concure la acea epansiune subiectiva specifica si la acea independenta actionala pe care o  presupune potentialul creativ al copiilor.Insasi imbogatirea repertoriului de eperiente si evenimente cu care se confrunta copilul poate conferi noi premise  pentru cultivarea unor elemente de creativitate sau a unor componente ale  potentialului creativ . !entru a asigura autoepresia creatoare a individualitatii copilului , importanta este si 2 adaptarea constructivă la natura copilului 2 prin asigurarea infapt a posibilitatilor de 2 desfasurare libera a copilariei lor , de a realiza in toata  plenitudinea conditiile copilariei , satisfacerea intereselor lor si eercitarea functiilor proprii varstei lor .# Ca strategie generala de actiune in stimularea creativitatii in invatamintul  prescolar , este utila valorificarea in sistemul activitatilor instructiv'educative a conditiilor si principiilor invatarii de tip creativ. Invatarea creatoare presupune o serie de conditii privind stimularea creativitatii cum ar fi % a3 ntrenarea capacitatii de elaborare verbal epresiva a unor povestiri liberesau cu inceput dat , dupa un sir de ilustratii,dupa o jucarie dupa un plan sau dupa o tema ,punind la dispozitie copiilor planese ,macete ,siluete ,jucarii. b3 Interpretarea independenta a unor imagini prin solicitarea de a le conferi cat mai multe titluri posibile . c3 Elaborarea independenta a unor istorioare ce se pot concepe plecand de la diverse modalitati de ordonare logica posibila a unui numar mare de imagini .   d3 (esene libere in care sa se elaboreze nu numai o ideie tematica ,dar si unele modele posibile pentru decorarea anumitor spatii sau anumitor materiale .(e eemplu am conceput o proba dandu'le copiilor cartonase cu zece  patrate care reprezentau 2 batistute 2 sau servetele ,basmalute pentru decorat , ei trebuiau sa dea cat mai multe si diferite solutii.Cipuri si forme abstracte 4 obtinute la intimplare3 ,gasirea asemanarilor cu lumea din jur,stimuland dezvoltarea imaginatiei,fanteziei,creativitatii%2Eu si lumea din jurul meu#,#5n  bucet de toamna#,#-ama mea#,#nimalul indragit# e3naliza si interpretarea desenelor realizate de copii astfel incat sa se releve posibilitatile multiple de utilizare a formelor si culorilor. f3 (esfasurarea diferitelor jocuri didactice sau a unor jocuri de rol care sa antreneze gandirea creatoare. -aterialele didactice bogate si atractive, indicatiile verbale, descrierile adultului amplifica manifestarile creative ale copilului in joc, in desen, in  povestirea creata.5n mijloc important pentru a face pe copil sa actioneze intr'o directie saualta pentru ai mobiliza intregul potential psic consta in al introduce in diverse activitati si situatii care sa'l determine la o participare activa. 6ocul este o astfel de activitate.!ractic, fiecare tip de joc desfasurat in gradinita, poate activa potentialul creativ al prescolarului, dar noua ne revine sarcina in primul rand sa tinem cont de solicitarile societatii de astazi, de avansare pe scara modernismului, care conduc la scimbari si in modul de joaca al copiilor. stfel, jocuri de rol de genul % 2(e'a familia#, 2(e'a mama#, 2 (e'a gradinita# si'au mai pierdut din atractivitate in favoarea celor de genul % 2Informaticienii#, 2utomobilistii#, 2(e'a robotii#. 1eferindu'ma strict la activitatea din gradinita pot spun ca, dintre toate treptele de invatamant, invatamantul preprimar are cea man activa forma de manifestare a creativitatii, si anume jocul. !rin joc copilul invata, dobandeste eperienta, combina si recombina propriile reprezentari de care dispune la un moment dat, eperimenteaza lucruri noi.. fabuleaza. isi formeaza deprinderi de lucru,coloreaza,picteaza, imprumuta prin imitatie etc, intr'un cuvant creeaza fara a mai imita in totalitate, iar, uneori, ciar foarte putin. !rin joc copiii    pot ajunge la descoperiri de adevaruri, isi pot antrena capacitatile lor de a actiona creativ pentru ca strategiile jocului sunt, in fond, strategii euristice, in care se manifesta istetimea, spontaneitatea, inventivitatea, initiativa, indrazneala etc. Ciar si in jocul didactic, care are reguli stricte de desfasurare, se poate rezolva o sarcina didactica intr'un cip nou, deosebit, atractiv. 6ocurile de creatie In jocurile de creatie copiii   sunt,pe rind % mame, tati, doctori, soferi, mecanici, cosmonauti, brutari, farmacisti, constructori, politisti, vanzatori, zidari,sefi, eecutanti etc si, daca la inceput se joaca dupa regulile date de educatoare, cu timpul imbogatesc jocul, regulile, numarul participanolor se mareste sau se micsoreaza in functie de necesitati, creeaza personaje noi, inedite, ori functii noi ale unui obiect.In jocurile de constructie se pot vedea cele mai fanteziste lucrari
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks