Aspecte privind efectele conflictelor militare asupra mediului înconjurător

Description
Aspecte privind efectele conflictelor militare asupra mediului înconjurător

Please download to get full document.

View again

of 9
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Microeconomics

Publish on:

Views: 3 | Pages: 9

Extension: PDF | Download: 0

Share
Tags
Transcript
  Aspecte privind efectele conflictelor militare asupra mediului  înconjur ă tor  Ecol. Elisabeta-Emilia HALMAGHI Amenin ţă rile la adresa mediului sunt tot mai numeroase ş i mai complexe, semnalele de alarm ă  privitoare la deteriorarea mediului înconjur  ă tor s-au înmul ţ it, criza ecologic ă  ambiental ă  agravându-se continuu. Dac ă  la început omul era dominat ş i supus naturii, de-a lungul timpului – prin for  ţ a cunoa ş terii, inteligen ţ ei ş i crea ţ iei – omul s-a transformat pe sine, transformând ş i natura conform trebuin ţ elor sale. Dar de multe ori aceast ă  transformare a fost f  ă cut ă  în defavoarea condi ţ iilor normale de dezvoltare a vie ţ ii, de ş i progresele majore în domeniile ş tiin ţ ei ş i tehnicii constituie dovada unor înalte performan ţ e ale muncii ş i crea ţ iei umane. Utilizarea unor descoperiri ş tiin ţ ifice ş i a unor inven ţ ii tehnice în defavoarea omului ş i a raporturilor sale cu natura a determinat ş i determin ă  degradarea mediului natural. Cu alte cuvinte, întreaga rela ţ ie dintre om ş i mediu a suferit profunde transform ă ri datorit ă  faptului c ă  din neglijen ţă   ş i ignoran ţă  – uneori chiar din rea-credin ţă  – omul a ajuns s ă  devin ă  autorul crizei cu care se confrunt ă  mediul înconjur  ă tor, criz ă  ce pune sub semnul întreb ă rii propria sa supravie ţ uire.  Ne este greu s ă  ne imagin ă m c ă  civiliza ţ ia uman ă  reprezint ă  cauza schimb ă rilor mediului înconjur  ă tor, dar este necesar s ă  accept ă m ideea, s ă  recunoa ş tem aceasta ş i s ă  ne trezim la realitate pân ă  nu este prea târziu. Ca suport al vie ţ ii, mediul natural a imprimat ş i imprim ă  ac ţ iunilor de lupt ă , conflictelor sociale, numeroase particularit ăţ i. Ac ţ iunea de desconsiderare a contextului ş i configura ţ iei mediului natural în momentele de lupt ă  sau de conflict social, s-a amplificat pe m ă sur  ă  ce mijloacele de lupt ă  au evoluat. A ş a s-a ajuns ca ast ă zi, armele ş i sistemele de armament s ă  constituie – prin îns ăş i existen ţ a lor – un permanent ş i un  poten ţ ial pericol de dezechilibre ecologice. Continua perfec ţ ionare a mijloacelor de lupt ă  a condus la crearea armelor chimice ş i bacteriologice, care au asupra organismelor vii atât efecte directe, cât ş i indirecte prin intermediul distrugerii mediului. Uria ş ele depozite de substan ţ e ucig ă toare acumulate de c ă tre unele state – atât în scopuri militare, cât ş i non-militare – constituie un risc major pentru existen ţ a florei ş i faunei, pentru calitatea aerului ş i a apei, pentru via ţă  în general.  Începând cu perioada postbelic ă  apare un nou tip de amenin ţ are la adresa mediului: contaminarea radioactiv ă , ca urmare a experien ţ elor nucleare. Consecin ţ ele acestui tip de amenin ţ are pot ajunge pân ă  la dimensiunea unui holocaust, a ş a cum s-a întâmplat la Hiroshima ş i  Nagasaki, pe 6 respectiv 9 august 1945. „Inaugurarea“ erei atomice a sporit la maximum pericolul transform ă rii Planetei Albastre într-un imens de ş ert, lipsit de orice urm ă  de via ţă . Al ă turi de distrugerea celor dou ă  ora ş e, mai putem aminti: accidentele – pe timp de pace – cu componente ale armei nucleare; accidentele submarinelor atomice dotate cu înc ă rc ă tur  ă  nuclear  ă  – accidente asupra c ă rora se încearc ă  p ă strarea unui absolut secret de c ă tre statele implicate. Ca „subiect de medita ţ ii“ ar fi ş i dezastrul atomic de la Cernobîl, din 26 august 1986. În urma exploziei, peste zona înconjur  ă toare a fost împr  ăş tiat ă  o cantitate estimat ă  la 180 tone praf radioactiv. Datorit ă  depunerilor radioactive peste 100.000 de locuitori au fost nevoi ţ i s ă  p ă r  ă seasc ă  locuin ţ ele ş i s ă  se mute în alte p ă r  ţ i. Acest accident, care nu are semnifica ţ ie militar  ă , ar trebui s ă  dea de gândit la ceea ce s-ar putea petrece în cazul unui conflict militar. Mediul natural ca atare nu constituie obiectiv militar ş i nu ar trebui s ă  fie afectat de derularea ostilit ăţ ilor. Dar în r  ă zboi, mediul natural – câmpiile, dealurile, podi ş urile, masivele muntoase, cursurile de ap ă ,  p ă durile, localit ăţ ile – cap ă t ă  o importan ţă  major  ă  pentru organizarea ş i ducerea ac ţ iunilor de lupt ă , pentru dispunerea ş i preg ă tirea for  ţ elor armate,  pentru executarea lucr  ă rilor ş i amenaj ă rilor cu destina ţ ie militar  ă . Pe de alt ă  parte, obiectivele militare sunt amplasate în mediu, iar ac ţ iunea beligeran ţ ilor asupra lor produce în mod automat ş i efecte ecologice, uneori adev ă rate dezastre, ca în cazul r  ă zboaielor din Vietnam, Golful Persic ş i Iugoslavia. În cazul r  ă zboiului din Vietnam, conform datelor oficiale, în perioada 1962-1971, avia ţ ia militar  ă  a r  ă spândit asupra acestei ţă ri aproximativ 70 milioane litri de erbicide foarte puternice, în special de „agent oranj“. Drept consecin ţă , la sfâr  ş itul r  ă zboiului, o cincime din p ă durile sud-vietnameze au fost distruse chimic ş i peste o treime din mla ş tini au disp ă rut. Dac ă  unele p ă duri au putut s ă  se refac ă , marea majoritate au devenit simple m ă r  ă cini ş uri, f  ă r  ă   ş ansa refacerii peisajului ini ţ ial. În ceea ce prive ş te R  ă zboiul din Golf, prin consecin ţ ele sale asupra mediului, se înscrie între marile dezastre ecologice ale secolului XX. Înainte de retragere trupele irakiene au v ă rsat în apele Golfului Persic aproximativ 3 milioane de barili de petrol, iar în de ş ert mai mult ş i apoi au dat foc la mai mult de 500 de pu ţ uri de petrol. S-a estimat c ă  circa 10 milioane de m 3  de petrol s-au r  ă spândit în mediu cu aceast ă  ocazie.  Întreaga zon ă  era acoperit ă  de nori den ş i de fum, vântul propagând spre Iran, Pakistan ş i Asia Central ă  sovietic ă  dioxidul de sulf rezultat din arderi. Terenurile petrolifere ale Kuweitului au ars aproape un an, producând de 10 ori mai mult ă  poluare decât toate combinatele energetice ş i industriale ale Statelor Unite ale Americii luate împreun ă , Kuweitul îndreptându-se spre o calamitate ecologic ă . „Cea mai grav ă  poluare cauzat ă  de om, comparabil ă  cu accidentul de la Cernobîl“, declara ministrul francez al mediului, Brice Lalonde, dup ă  o vizit ă  efectuat ă  în Kuweitul eliberat. La 6 luni de la stingerea fl ă c ă rilor la pu ţ urile petroliere incendiate de c ă tre irakieni, dimensiunile catastrofei ecologice provocate erau în continuare imense. De ş i ap ă ruser  ă  semne de via ţă  totu ş i zone întregi ale teritoriului erau dominate înc ă  de imense b ă l ţ i de petrol, care era infiltrat  pân ă  la adâncimea de 5 metri. Majoritatea animalelor, precum ş i fragila vegeta ţ ie a de ş ertului disp ă ruser  ă , fiind afectate de ploile infestate cu reziduuri chimice ş i apa amestecat ă  cu ţ i ţ ei. „Aceste ploi – aprecia vulcanologul Haroun Tazieff – se vor dovedi probabil cancerigene“. Exper  ţ ii Organiza ţ iei Mondiale a S ă n ă t ăţ ii ad ă ugau c ă  transformarea  produs ă  de razele soarelui asupra particulelor rezultate din incendii poate conduce la atacarea pl ă mânilor ş i ochilor, contaminarea apei fiind de asemenea nociv ă  pentru sistemul digestiv. În zon ă  au început s ă  fie semnalate – din ce în ce mai des – afec ţ iuni ale c ă ilor respiratorii, mai ales la copii, iar num ă rul de cazuri de cancer au început s ă  sporeasc ă . R  ă zboiul din Golf a cauzat ş i alte pagube ecologice de ş ertului. Astfel, miile de bunc ă re, tran ş ee ş i ascunz ă tori de arme au rupt straturile de pietri ş  care permiteau oprirea dunelor. Totodat ă  tancurile ş i camioanele au  br  ă zdat solurile fragile distrugând vegeta ţ ia. Potrivit Institutului de Cercet ă ri Ş tiin ţ ifice al Kuweitului, peste 900 km 2  de de ş ert au fost  prejudicia ţ i prin ac ţ iunea vehiculelor militare, în plus, s-a înregistrat o avansare a dunelor ş i o recrudescen ţă  a eroziunii ş i a furtunilor de nisip. Loviturile militare aplicate de NATO împotriva Iugoslaviei au generat, al ă turi de pierderile materiale ş i umane, un dezastru ecologic cu grave consecin ţ e atât pentru s ă n ă tatea uman ă , cât ş i pentru calitatea mediului, inclusiv pentru unele ţă ri limitrofe. Potrivit constat ă rilor Echipei Speciale  pentru Balcani a ONU, patru localit ăţ i au fost afectate în mod special de  poluare: Pancevo (la 20 km de Belgrad), Novi Sad (capitala Voivodinei), Kragujevac (în sudul Serbiei) ş i Bor (aproape de frontiera cu Bulgaria). Bombardarea complexului petrochimic Pancevo a determinat arderea a circa 800 tone de clorur  ă  de vinil monomer, produs cancerigen. În urma arderii s-au degajat în aer, printre al ţ i compu ş i toxici, acid clorhidric, dioxin ă , fosgen. Golirea la timp a rezervoarelor de amoniac a dus la  evitarea gener  ă rii unei grave polu ă ri în ora ş , îns ă  a provocat prin deversare, distrugerea faunei Dun ă rii pân ă  la 30 km în amonte. De asemenea, peste 1.000 tone de hidroxid de sodiu (sod ă  caustic ă ) au fost aruncate în fluviu, consecin ţ a fiind poluarea grav ă  a acestuia. La Novi Sad, în urma bombardamentelor succesive asupra rafin ă riei, circa 73.000 tone de petrol brut ş i produse derivate au ars sau au fost deversate în canalizare infiltrându-se în apa subteran ă . La Kragujevac,  bombardarea uzinei de autovehicule „Zastava“ a provocat o poluare de mare amploare care a afectat solul, apele ş i aerul. Bombardarea minelor de cupru, a centralei electrice ş i a depozitului de hidrocarburi, situate în apropierea frontierei bulgare, a generat o poluare transfrontalier  ă . Efectele r  ă zboiului asupra mediului vor fi imense, dar nu spectaculoase ş i nici imediate. Acestea se vor vedea în timp. Riscurile ş i amenin ţă rile militare la adresa mediului reprezint ă  o  problem ă  ce ţ ine atât de mijloacele, cât ş i de metodele de r  ă zboi. Este o  problem ă  ce ţ ine de mijloacele, de r  ă zboi, deoarece exist ă  arme ş i sisteme de armament concepute special pentru a produce distrugerea ş i nimicirea  poten ţ ialului uman ş i material al adversarului, aducând-se prin aceasta daune grave faunei ş i florei pe zone întinse ale Terrei, precum ş i modific ă ri climatice sau ale mediului înconjur  ă tor. Au fost inventate ş i perfec ţ ionate tot felul de arme „inteligente“ – cu telecomand ă , cu capacitate de urm ă rire a obiectivelor în mi ş care, cu identificarea ţ intelor dup ă  indicii lor particulari, cu raze laser, cu microprocesoare ş i microunde, cu selectivitate electronic ă   ş i cu mare  putere de penetrare ş i explozie, cu utilizarea func ţ iilor proprii câmpurilor magnetice etc. La diferite niveluri de ac ţ iune se pun la cale modalit ăţ i ş i mijloace „dintre cele mai ingenioase“ de exploatare în scopuri militare a fenomenelor naturale ş i geografice ale perimetrelor incluse în teatrele de ac ţ iuni militare, ca: schimbarea cursurilor unor râuri ş i fluvii pentru inundarea teritoriilor adverse, deversarea în spa ţ iile folositoare omului a unor substan ţ e nocive arealului, respectiv pentru crearea unor dezechilibre  biologice, producerea unor fenomene meteorologice – ploi acide, ce ţ uri dese, greu mirositoare, nori radioactivi ş i impregna ţ i cu substan ţ e toxice de lupt ă  etc. – în mod artificial pentru a crea stare de tensiune ş i panic ă , dar ş i victime. Riscurile ş i amenin ţă rile militare la adresa mediului sunt considerate o  problem ă  ce ţ ine de metodele de r  ă zboi, pentru c ă  unele arme aduc atingeri condi ţ iilor de mediu atunci când sunt folosite într-un anume fel, cum ar fi  bombardamentele realizate în metoda tip „covor“. Utilizând mijloacele ş i tehnicile de r  ă zboi conven ţ ionale, apar efectele importante pe plan ecologic ale muni ţ iei explozive ş i ale armelor  incendiare. Func ţ ie de domeniul de utilizare, substan ţ ele explozive utilizate în tehnica militar  ă  sunt împ ă r  ţ ite în: explozivi de ini ţ iere, explozivi brizan ţ i, pulberi balistice ş i compozi ţ ii pirotehnice. Majoritatea explozivilor sunt compu ş i organici, forma ţ i din carbon, hidrogen, oxigen ş i azot. Al ă turi de aceste elemente se mai întâlnesc în cantit ăţ i mici: mercur, argint, plumb, sulf, aluminiu, magneziu, azotat de potasiu. Prin descompunerea explozivilor se formeaz ă  – în diferite propor  ţ ii – produ ş i stabili gazo ş i ş i solizi, o parte din ace ş ti compu ş i fiind foarte toxici. În cazul loviturilor de artilerie concentrate sau al bombardamentelor aeriene masive, muni ţ iile explozive provoac ă  mai pu ţ ine pierderi umane sau materiale ş i mai multe pagube mediului natural prin distrugerea ş i dislocarea solului, precum ş i prin infectarea acestuia cu substan ţ e toxice de lupt ă . Efectul s-a manifestat înc ă  din primul r  ă zboi mondial, „r  ă nile“ cauzate atunci mediului fiind vizibile ş i ast ă zi la Verdun. Dintre r  ă zboaiele locale, cu efecte distructive asupra mediului, putem aminti r  ă zboaiele din Vietnam, Cambodgia ş i Laos, unde exist ă  regiuni întinse ce apar ca adev ă rate peisaje selenare ca urmare a masivelor bombardamente executate de c ă tre armata american ă . Se apreciaz ă  c ă  întreaga cantitate de muni ţ ie explozibil ă  utilizat ă  de c ă tre armata american ă   ş i alia ţ ii lor în r  ă zboiul din Vietnam au provocat formarea de cratere pe mai mult de 100.000 de hectare, cratere care nu vor putea fi înl ă turate nici într-o sut ă  de ani. De asemenea, utilizarea masiv ă  a muni ţ iei incendiare – cu prec ă dere în zonele rurale ş i forestiere – are un efect anti-ecologic major prin  provocarea de incendii care – în condi ţ ii climatice, atmosferice ş i geografice favorabile – se propag ă  foarte rapid provocând distrugerea a tot ceea ce exist ă  viu în calea lor. Spre exemplu, în Vietnam între anii 1965-1967, armata american ă  a provocat – prin combinarea efectelor defoliantelor chimice cu acelea ale incendiilor de mare amploare în zonele împ ă durite – un adev ă rat dezastru ecologic. Armele conven ţ ionale reprezint ă  o amenin ţ are la adresa mediului ş i dup ă  încheierea conflictelor armate, prin a ş a-numitele „resturi materiale de r  ă zboi“; mine ş i capcane neridicate, nedistruse sau care nu au fost neutralizate; muni ţ ii neexplodate din diverse motive; carcase de vehicule ş i tehnic ă  de lupt ă ; sârm ă  ghimpat ă ; tran ş ee; cratere de bombe etc. Toate acestea constituie un impediment în exploatarea economic ă   ş i turistic ă  a mediului natural. Comparativ cu efectele armelor conven ţ ionale, efectele armelor neconven ţ ionale sunt mai grave, mai întinse ş i mai durabile. Spre exemplu, arma biologic ă  ar putea fi folosit ă  pentru distrugerea vegeta ţ iei la
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks