5. IM S 1 Ro Nucleotidele. Acizii Nucleici 2016 2017

Description
cadsa

Please download to get full document.

View again

of 11
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 4 | Pages: 11

Extension: PDF | Download: 0

Share
Transcript
    CATEDRA BIOCHIMIE ŞI BIOCHIMIE CLINICĂ  INDICA Ţ II METODICE FACULTATEA MEDICINĂ I , ANUL II Pag. 1 / 11  Analizată şi aprobată la şedinţa catedrei  Din 31.01.2017, proces verbal nr.12 Şeful Catedrei de biochimie şi biochimie clinică   Tagadiuc O., conf. universitar, dr. hab. în șt. med.  ____________________   __________________    Indicaţia metodică nr. 6  Tema: Metabolismul nucleotidelor Experienţa 1.   Dozarea acidului uric în urină   Principiul metodei: Acidul uric (catabolitul final al nucleotidelor purinice ) reduce în mediu alcalin reactivul fosfowolframic la albastru de fosfowolframat. Cantitatea de albastru de fosfowolframat se determină prin titrare cu ferocianura de potasiu, care oxide a ză albastru de fosfowolframat şi coloraţia albastră dispare. Valorile normale   în urina de 24 ore se încadrează între 250 -800 mg. Modul de lucru:   La 1,5 ml urină se adaugă 1 ml soluţie de carbonat de sodiu de 20% şi 1 ml reactiv fosfowolframic. Conţinutul probei se agită şi se titrează cu soluţie de ferocianură de potasiu  p ână la dispariţia coloraţiei albastre.   Calculul se efectuează după formula:   X (mg/24 ore) = 0,8ãaãb/1,5   unde: 0,8    –    cantitatea în mg de acid uric, care corespunde unui ml de K  3 [Fe(CN) 6 ]; a    –    cantitatea de ferocianură de potasiu care s -a consumat la titrare (ml); b    –    diureza nictemerală, care constituie circa 1200 –   1600 ml. Rezultat:  _______________________________________________________________________ Concluzii:  ______________________________________________________________________  _______________________________________________________________________________ Valoarea diagnostică:   Hipouricuria se întâlneşte în nefrită, insuficienţă renală; hiperuricuria –    în leucemia granulocitară, în degradarea intensă a nucleoproteidelor, gută, co nsumul de alimente  bogate în purine. Nivel inițial de cunoștințe   1.   Clasificarea proteinelor. Nucleoproteinele  –   reprezen tanții. Rolul biologic. 2.   Structura nucleotidelor. Întrebări pentru autopregătire   1.   Digestia şi absorbţia nucleoproteinelor. 2.   Biosinteza nucleotidelor purinice: sursele atomilor inelului purinic, reacţiile până la fosforibozilamină, structura IMP, reacţiile de sinteză a AMP - lui şi GMP -lui, reglarea. 3.   Biosinteza nucleotidelor pirimidinice: sursele atomilor nucleului pirimidinic, biosinteza UTP-lui şi CTP - lui. Noțiuni generale despre biosinteza dezoxiribonucleotidelor. Biosinteza nucleotidelor timidilice. Reglarea. 4.   Reutilizarea purinelor şi pirimidinelor.  5.    Noțiuni generale referitor la catabolismul nucleotidelor purinice și pirimidin ice. Guta  –   cauzele, manifestările clinice, principiile de tratament.    CATEDRA BIOCHIMIE ŞI BIOCHIMIE CLINICĂ  INDICA Ţ II METODICE FACULTATEA MEDICINĂ I , ANUL II Pag. 2 / 11 Probleme de situa ţ ie 1.   Importanţa clinico - diagnostică a determinării acidului uric în serul sangvin şi în urină. Care sunt cauzele şi manifestările clinice ale hiperuricemiei?  _____________________________________________________________________________  _____________________________________________________________________________  _____________________________________________________________________________  _____________________________________________________________________________  _____________________________________________________________________________  _____________________________________________________________________________  _____________________________________________________________________________ 2.   Explicaţi mecanismul de acţiune al alopurinolului utilizat pentru tratamentul gutei.  _____________________________________________________________________________  _____________________________________________________________________________  _____________________________________________________________________________  _____________________________________________________________________________  _____________________________________________________________________________  _____________________________________________________________________________  _____________________________________________________________________________ 3.   Care este mecanismul de acţiune al metotrexatului și al floruracilului utilizate în tr  atamentul cancerului? Ce enzime şi ce căi metabolice inhibă aceste substanțe chimice ?  _____________________________________________________________________________  _____________________________________________________________________________  _____________________________________________________________________________  _____________________________________________________________________________  _____________________________________________________________________________  _____________________________________________________________________________  _____________________________________________________________________________  _____________________________________________________________________________  _____________________________________________________________________________ Teste pentru autoevaluare 1.   Selectați afirmațiile corecte referitoare la d igestia nucleoproteinelor: a)   acizii nucleici nu se supun digestiei în tractul gastro -intestinal  b)   componenta proteică se scindează exclusiv în s tomac  c)   acizii nucleici se scindează în stomac   d)   acizii nucleici se scindează în intestinul subţire e)   scindarea acizilor nucleici are loc preponderent hidrolitic   sub acţiunea DNA - zelor şi RNA -zelor pancreatice 2.   Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza nucleotidelor purinice: a)   ribozo-5-fosfat   b)   derivaţii tetrahidrofolatului (THF)   c)   acidul glutamic   d)   asparagina   e)   glicina 3.   Inozinmonofosfatul (IMP) reprezintă : a)   intermediar în sinteza nucleotidelor pirimidinice  b)   intermediar în sinteza nucleotidelor purinice c)    precursor în sinteza AMP - lui şi GMP -lui    CATEDRA BIOCHIMIE ŞI BIOCHIMIE CLINICĂ  INDICA Ţ II METODICE FACULTATEA MEDICINĂ I , ANUL II Pag. 3 / 11 d)    precursor în sinteza UMP - lui şi CMP-lui e)    produsul catabo lismului AMP- lui şi GMP -lui 4.   Referitor la sinteza AMP-lui din inozinmonofosfat (IMP) sunt corecte afirmațiile : a)    procesul este inhibat de ATP  b)   sursă de grupare amino pentru AMP este glutamina c)   sursă de grupare amino pentru AMP este oxaloacetatul d)    procesul nece sită consum de energie sub formă de ATP   e)    procesul este activat de GTP 5.   Referitor la sinteza GMP-lui din inozinmonofosfat (IMP) sunt corecte afirmațiile : a)    procesul necesită NAD+  b)   sursă de grupare amino pentru GMP este glutamina c)   sursă de grupare a mino pentru GMP este acidul asparagic d)    procesul necesită consum de energie sub formă de GTP e)    procesul este activat de ATP 6.   Referitor la reglarea sintezei nucleotidelor purinice sunt corecte afirmațiile : a)   fosforibozil-pirofosfat-sintetaza  (PRPP- sintetaza) este enzimă alosterică    b)   amidofosforibozil tr  ansferaza este enzimă reglatoare  c)   AMP   şi GMP activează PRPP -sintetaza d)   ATP şi GTP activează amid ofosforiboziltransferaza e)   nucleotidele adenilice şi guanilice inhibă enzimele reglatoare   7.   Selecta ţ i sursele atomilor inelului pirimidinic: a)   glicina    b)   acidul asparagic  c)   derivaţii tetrahidrofolatului (THF)   d)   CO 2   e)   asparagina   8.   S electați afirmațiile corecte referitoare la s inteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului): a)   sinteza carbamoilfosfatului nu necesită energie  b)   sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este amoniacul   c)   sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina   d)    pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează ATP e)   carbamoilfosfatul este un compus macroergic   9.   Referitor la biosinteza dezoxiribonucleotidelor sunt adevărate afirmațiile :   a)   de zoxiribonucleotidele se formează  prin reducerea ribonucleotidelor     b)   ini ţial are loc formarea  dezoxiribo zei din riboză, care ulterior interacţionează cu baza azotată corespunzătoare c)   reacţia este catalizată de o reductază care conţine tioredoxină   d)   tioredoxin a este o proteină ce conţine 2 grupări –  SH   e)   la reducerea tioredoxinei participă FAD H 2 10.   S electați afirmațiile corecte referitoare la b iosinteza nucleotidelor timidilice: a)    precursorul nucleotidelor timidilice este CMP   b)    precursorul nucleotidelor timidilice este dUMP   c)   donator de grupare  –  CH 3  pentru timină este S -adenozilmetionina (SAM)   d)   donator de grupare  –  CH 3  pentru timină este N 5 ,N 10 -CH 2 -THF (tetrahidrofolat)   e)   donator de grupare  –  CH 3  pentru timină este metionina      CATEDRA BIOCHIMIE ŞI BIOCHIMIE CLINICĂ  INDICA Ţ II METODICE FACULTATEA MEDICINĂ I , ANUL II Pag. 4 / 11 11.   Referitor la gută sunt   corecte afirmațiile :   a)    principala modificare biochimică în gută este uremia    b)    principala modificare biochimică în gută este hiperuricemia   c)   este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza ureei   d)   este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza nucleotidelor purinice   e)   este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în catabolismul nucleotidelor  purinice   12.   Selecta ţi manifestările clinice ale gutei:   a)   artrită gutoasă  b)   xantoame cutanate   c)   tofi gutoşi   d)   nefrolitiază   e)   litiază biliară Indicaţia metodică  nr. 7   Tema: Biosinteza ADN (replicarea) . Reparaţia ADN şi mutaţiile . Mecanismele biochimice ce stau la baza expresiei genelor - transcripţ ia Experienţa 1. Determinarea cantitativă a ADN  Principiul metodei: Dezoxiri  boza, din componenţa ADN, interacționează cu reactivul difenilaminic formând un compus de culoare albastră. Intensitatea culorii este direct proporţională cu cantitatea de ADN. Modul de lucru:   Nr. Reagent Eprubeta de experiență  Eprubeta martor 1. Hidrolizat din drojdie 1 ml - 2. A  pă distilată  - 1 ml 3. Reactiv difenilaminic 2 ml 2 ml 4. Probele se introduc pe 10 min într  - o baie de apă la 100ºC. Se răcesc sub un jet de apă.   Se măsoară densitatea optică a soluţiei experimentale (E) faţă de soluţia martor (filtrul de lumină roşie, λ –   680 nm, cuvele de 5 mm  grosime). Cantitatea (concentraţia C) de ADN se determină după curba etalon.   Rezultat: E:  ______________ C:  ______________   Concluzii:  ____________________________________________________________________     ____________________________________________________________________ Experienţa 2. Determinarea cantitativă a ARN  Principiul: Riboza din componenţa ARN interacţionând cu reactivul orcinic se colorează în verde. Intensitatea coloraţiei este direct proporţională cu concentraţia ribozei în soluţia cercetată şi se determină fotocolorimetric.   Modul de lucru:  Nr. Reagent Eprubeta de experiență  Eprubeta martor 1. Reactiv orcinic 1 ml   1 ml   2. Hidrolizat din drojdie 1 ml - 3. A  pă distilată  - 1 ml Probele se introduc pe 20 min într  - o baie de apă la 100ºC. Se răcesc sub un jet de apă.   Se măsoară densitatea optică a soluţiei experimentale (E) faţă de soluţia martor (filtrul de lumină roşie, λ –   680 nm, cuvele de 5 mm  grosime). Cantitatea de ARN se determină după curba etalon.  
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks