metode statistice in aplicarea deseurilor.pdf

Description
APLICAREA METODELOR STATISTICE PENTRU ANALIZA DEŞEURILOR PERICULOASE DIN UNITĂŢILE SANITARE Drd. ing. Anişoara POPESCU Ministerul Mediului şi Pădurilor REZUMAT. Lucrarea prezintă aplicaţii ale metodelor statistice de mediu pentru analiza cantităţilor de deşeuri periculoase, care sunt gen

Please download to get full document.

View again

of 6
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 5 | Pages: 6

Extension: PDF | Download: 0

Share
Transcript
   Buletinul AGIR nr. 3/2011 ●  iulie-septembrie   41  APLICAREA METODELOR STATISTICE PENTRU ANALIZA DE   EURILOR PERICULOASE DIN UNIT ĂŢ ILE SANITARE Drd. ing. Ani ş oara POPESCU Ministerul Mediului ş i P ă durilor REZUMAT. Lucrarea prezint ă  aplica ţ ii ale metodelor statistice de mediu pentru analiza cantit ăţ ilor de de   euri periculoase care sunt generate de c ă tre unit ăţ ile sanitare. Statistica contribuie la procesul de cunoa   tere i fundamentare a deciziilor elaborând metode pentru culegerea analiza i interpretarea datelor sau informa ţ iilor numerice. Datele sunt elemente esen ţ iale în realizarea cunoa   terii i în analizele statistice indispensabile proceselor decizionale pentru o dezvoltare durabil ă . Delimitarea concret ă  a datelor de mediu este un procedeu complicat generat în special de determinarea neclar ă  a elementelor mediului. Astfel complexitatea statisticii mediului este o provocare permanent ă  pentru speciali   tii din domeniul mediului. Prezenta lucrare î   i propune stabilirea elementelor de baz ă  ale statisticii de   eurilor medicale periculoase i alegerea unui cadru pentru organizarea sistemului statistic în func ţ ie de tipul datelor i aspectele specifice mediului. Cuvinte cheie: de ş euri periculoase, analiza statistic ă , unitate sanitar ă , statistica mediului, de ş euri medicale.  ABSTRACT: The paper presents applications of environmental statistical methods for analyzing quantities of hazardous wastes that are generated by health units. Statistics contribute to the knowledge process and base for decisions developing methods for the collection analysis and interpretation of numerical data. The data are essential in achieving the necessary knowledge and into statistical analysis for sustainable development decision-making processes. The practical demarcation of environmental data is a complicated process especially generated by ambiguous determination of environmental features. Thus the complexity of environmental statistics is an constant challenge for environmental experts. This paper aims to establish basic elements of health care waste statistics and choosing a statistical framework depending on the type of data and specific environmental issues. Key words: hazardous waste, statistical analysis, sanitary units, environmental statistics, health-care waste. 1. CONSIDERA Ţ II GENERALE Statisticile privind generarea ş i gestionarea de ş eurilor  provenind de la toate unit ăţ ile sanitare sunt necesare  pentru monitorizarea implement ă rii politicilor în domeniul de ş eurilor medicale.[5] Procesul statistic cuprinde toate activit ăţ ile necesare colect ă rii de date, proces ă rii, stoc ă rii, analizei ş i respectiv a disemin ă rii datelor statistice. Datele de mediu se pot organiza pe mai multe straturi (figura 1), ca într-o piramid ă  cu o baz ă  foarte larg ă . Baza  piramidei este format ă  din datele primare, iar vârful este reprezentat de indicatorii foarte puternic agrega ţ i. [3] Fig. 1.  Piramida informa ţ ional ă . Cele patru straturi ale piramidei corespund nevoilor informa ţ ionale la nivel local, regional, na ţ ional ş i inter-na ţ ional. Datele primare, ce formeaz ă  baza piramidei sunt pe cât de voluminoase pe atât de detaliate ş i cores- pund situa ţ iei dintr-o unitate sanitar  ă . Cel de-al doilea nivel al piramidei este constituit din date analitice, care sunt ob ţ inute prin consolidarea datelor  primare (de exemplu mediile anuale, m ă sur  ă tori ale va-ria ţ iei ş i totalul pentru fiecare parametru al de ş eurilor). La cel de-al treilea ş i al patrulea nivel de agregare, indicatorii simpli ş i sintetici de mediu sunt construi ţ i pe  baza datelor primare ş i analitice. De exemplu, cantitatea de de ş euri infec ţ ioase generate de un spital municipal,  poate fi de interes ca informa ţ ie pentru autorit ăţ ile locale, dar aproape inutil ă  pentru autorit ăţ ile de la nivel na ţ ional. Cei care realizeaz ă  strategii na ţ ionale pot avea nevoie, de exemplu, de o estimare a cantita ţ ii de de ş euri infec ţ ioase raportat ă  la num ă rul de paturi, la nivelul unui jude ţ . În concluzie, datele primare ş i analitice de pe primele dou ă  niveluri ale piramidei trebuie utilizate ş i agregate astfel încât s ă  poat ă  folosi nevoilor decizionale ale autorit ăţ ilor na ţ ionale ş i formul ă rii strategiilor la nivel mondial. În prezenta lucrare se exemplific ă  metoda de grupare a datelor culese din teren ş i utilizate pentru analiza ş i  prelucrarea datelor. Nivel interna ţ ional  (Monitorizare, strategii) Nivel na ţ ional  (Formularea strategiilor) Nivel Regional  (Date  pentru analize) Nivel local  (Setul de date primare)  EDUCA Ţ IE. CERCETARE. PROGRES TEHNOLOGIC Buletinul AIR nr. 3/2011 ●  iulie-septembrie   42 2. PROBLEMATIC Ă   Modalitatea de culegere a datelor prezint ă  o serie de neajunsuri, atât în România cât ş i în lume [3]: −   orientarea fluxului de date pe principiul bottom-up conduce la o greutate în asigurarea calit ăţ ii datelor; −   existen ţ a mai multor institu ţ ii care activeaz ă  în domeniul mediului, organiza ţ ii ale c ă ror responsabilit ăţ i nu sunt clar definite ş i genereaz ă  mai multe structuri de  procesare a datelor de mediu, iar informa ţ ia de mediu pe care o furnizeaz ă  este uneori incomplet ă  sau redundant ă ; −   lipsa referin ţ ei geografice împiedic ă  folosirea datelor  pentru simul ă ri ş i integr  ă ri în diferite domenii specifice: ap ă , aer, sol, biodiversitate. 3. STATISTICA DATELOR DE MEDIU Unit ăţ ile sanitare genereaz ă  atât de ş euri nepericu-loase, asimilabile cu de ş eurile menajere, cât ş i de ş euri medicale periculoase, care expun popula ţ ia la riscuri de îmboln ă vire. Datele privind cantit ăţ ile de de ş euri generate sunt înregistrate prin intermediul metodelor de culegere a datelor, ş i reprezint ă  valorile individuale ale caracteristicilor precizate în programul de cercetare. De regul ă , valorile individuale culese prezint ă  mari varia ţ ii de la o unitate la alta, motiv pentru care datele culese în form ă  brut ă  nu pot permite cunoa ş terea formei de manifestare a fenomenelor studiate sau a leg ă turilor existente între unit ăţ ile colectivit ăţ ii. Totalitatea tipurilor de de ş euri observate pot proveni din e ş antionarea unei unit ăţ i sanitare (în cazul unui sondaj) sau poate fi vorba de sistemul întreg de unit ăţ i sanitare. [3] Asupra tipurilor de de ş euri se poate stabili un anumit num ă r de caracteristici: cantitative ş i calitative (calitativ ordinal ş i calitativ nominal). O caracteristic ă  este cantitativ ă   atunci când ia valori pe o scar  ă  numeric ă   ş i asupra c ă rora pot fi efectuate opera ţ iile algebrice obi ş nuite: adunarea, înmul ţ irea cu o valoare constant ă , calcularea mediei etc. O caracteristic ă  este calitativ ă   în cazul în care are modalit ăţ i nenumerice. Datele calitative nominale sunt grupate ţ inând seama de valorile caracteristicilor stu-diate. Fiec ă rei modalit ăţ i “ i ” a caracteristicii studiate i se  pot asocia: frecven ţ a n i , frecven ţ a relativ ă    f  i ,; procentul  p i ; reparti ţ ia frecven ţ elor; reparti ţ ia frecven ţ elor relative. Pentru datele calitative ordinale se calculeaz ă  frecven ţ ele, frecven ţ ele relative, procentele. Dac ă  se ordoneaz ă  cresc ă tor sau descresc ă tor valorile seriei, mai  pot fi calcula ţ i o serie de indicatori de sintez ă , cum sunt: mediana m e ; cuartilele q ; func ţ ia de reparti ţ ie a frecven- ţ elor cumulate. [3]  Datele cantitative discrete sunt cele în care caracte-ristica numeric ă  are un num ă r redus de variante ş i permit calcularea urm ă torilor indicatori de sintez ă : media m ; amplitudinea  A ; varian ţ a σ  2 ; abaterea standard σ  .  Datele cantitative continue , sunt cele în analiza c ă rora sunt permise toate opera ţ iile matematice. Datele pot fi reprezentate într-un tabel (tabelul 1), care descrie caracteristicile tipurilor de de ş euri ş i care  poate avea forma urm ă toare: Tabelul 1 Tipuri de de ş euri × caracteristici Caracteristici    G  r  a   d   d  e  p  e  r   i  c  u   l  o  z   i   t  a   t  e     x    1    C  o  m  p  o  z   i        ţ    i  a  c   h   i  m   i  c         ă   :   E   l  e  m  e  n   t  c   h   i  m   i  c     x    2  …    C  o  m  p  o  z   i        ţ    i  a  c   h   i  m   i  c         ă   :   E   l  e  m  e  n   t  c   h   i  m   i  c     x      j  …    M  a  s  a  e       ş   a  n   t   i  o  n     x     p 1 … … 2 … … …… … …… …… i … … …… … …… ……    I  n   d   i  v   i  z   i n  … …  În acest caz, caracteristicile cantitative au fost obser-vate asupra n  tipuri de de ş euri. Cele  p  caracteristici au fost notate astfel :  x 1  – grad de periculozitate;  x 2  – compozi ţ ia chimic ă  a elementelor chimice;  x  j  – compozi ţ ia chimic ă  a elementelor chimice;  x  p  – masa unui e ş antion. Pentru tipul de de ş eu i  aceste caracteristici au luat valorile , , …, , …, . Pentru ca aceste date s ă   poat ă  fi tratate numeric, caracteristicile cantitative vor fi reprezentate sub forma unui tabel de variabile care vor lua valoarea 0 sau 1, caz în care datele vor fi reprezentate sub forma disjunctiv ă  complet ă . Aceast ă  reprezentare a caracteristicilor calitative permite asimilarea lor în categoria caracteristicilor cantitative prin luarea valorilor 0 ş i 1. Este valabil ă   ş i reciproca, adic ă  transformarea caracteristicilor cantitative în caracteristici calitative. Ca ultim ă  observa ţ ie, se poate afirma c ă  asupra caracteristicilor calitative astfel transformate pot fi aplicate opera ţ ii algebrice. 4. TIPURI DE INDICATORI STATISTICI Indicatori absolu ţ i. Indicatorii absolu ţ i m ă soar  ă  datele de baz ă , de exemplu tone de de ş euri generate într-un an. Ace ş tia prezint ă  informa ţ ii utile, dar pot genera confuzii. De exemplu, dac ă  cantitatea de de ş euri  APLICAREA METODELOR STATISTICE PENTRU ANALIZA DE Ş EURILOR PERICULOASE Buletinul AGIR nr. 3/2011 ●  iulie-septembrie 43 generat ă  dintr-un an a fost mai mic ă  decât cea din anul anterior, nu înseamn ă  neap ă rat c ă  s-au înregistrat îmbun ă t ăţ iri în eficien ţ a activit ăţ ii unit ăţ ii sanitare. Trebuie analizat ă   ş i gradul de ocupare a paturilor sau num ă rul de pacien ţ i care au solicitat îngrijire în acel an, un indicator care s ă  permit ă  aprecieri în sensul eficien ţ ei fiind cantitatea de de ş euri generat ă  de un  pacient într-o zi (indicator relativ). Indicatori relativi. Indicatorii relativi sunt   ratele de eficien ţă   ş i m ă rimile relative de structur  ă . Ratele de eficien ţă  descriu modul de utilizare a re-surselor sau cantitatea de de ş euri în func ţ ie de inputuri sau ouputuri (cantitatea de de ş euri generat ă  de un pacient, num ă rl de bolnavi care au solicitat spitalizare). [3] M ă rimile relative de structur  ă  sunt determinate prin calcularea cotei. Cota reprezint ă  ponderea p ă r  ţ ii în întregul din care face parte (de exemplu ponderea catit ăţ ii de de ş euri în ţ ep ă toare generate într-un jude ţ  din cantitatea de de ş euri în ţ ep ă toare generate la nivel na ţ ional). Indicatori agrega ţ i. Indicatorii agrega ţ i sunt utili în analize pentru c ă  includ în ei o cantitate mare de date exprimate într-o singur  ă  valoare. Ei ofer  ă  o imagine de ansamblu, nepermi ţ ând analize detaliate, astfel încât ei trebuie s ă  fie complementari celor individuali ş i nu ca o alternativ ă .   [3] Un exemplu de indicator agregat este cantitatea total ă  de de ş euri. Indicatori de sintez ă   Indicatorii de sintez ă  se utili-zeaz ă  pentru a se surprinde într-o singur  ă  valoare toate   aspectele de mediu ale activit ăţ ii unei unit ăţ i sanitare sau toate aspectele de mediu la nivel na ţ ional. Astfel de indicatori se construiesc prin acordarea unor coeficien ţ i de importan ţă  (factori de ponderare) fiec ă rui aspect ş i agregarea valorilor astfel ob ţ inute într-una singur  ă , valoare care reprezint ă  performan ţ a de mediu. [3]. Indicatorii de sintez ă  pot fi: mediana, cuartilele, media, varia ţ ia, abaterea standard.   5. APLICA Ţ II ALE STATISTICII ÎN ANALIZA DE Ş EURILOR MEDICALE Calculul cantit ăţ ii de de ş euri generate într-un an. Se define ş te cantitatea cantitatea de de  ş euri generate într-un an ,  , ca sum ă  a cantit ăţ ii de de ş euri generat ă  în fiecare zi a anului, astfel:  , [kg] (1)   unde: este   cantitatea de de ş euri generat ă  în ziua  i [kg] . Se consider  ă  cantitatea total ă  de de ş euri generat ă  într-o zi, într-un jude ţ , m ă surat ă  în kg/24h, conform raport ă rilor statistice realizate de Institutul de S ă n ă tate Public ă  Bucure ş ti, pentru anii 2006, 2007, respectiv  pentru anul 2008. Aplicând formula (1) se ob ţ in urm ă toarele date: cantitatea total ă  de de ş euri generat ă  în anul 2006, , este de 14837 tone de ş euri, în anul 2007, = = 14080 tone, iar în anul 2008, = 12918 tone de ş euri. Introducând aceste date într-un grafic ş i dac ă  unim punctele aferente cantit ăţ ilor de de ş euri generate în cei trei ani consecutivi, ob ţ inem figura 2. Se observ ă  în figura 2, tendin ţ a de sc ă dere a cantit ăţ ii de de ş euri generate în unit ăţ ile sanitare, calculat ă  la nivelul întregului sistem medical na ţ ional. Acest fapt se justific ă  prin îmbun ă t ăţ irea, la nivel na ţ ional, a modului de gestionare a de ş eurilor produse de c ă tre unit ăţ ile sanitare. Fig. 2.  Cantitatea de de ş euri generat ă  în anii 2006, 2007 ş i 2008. Calculul ponderii cantit ăţ ii de de ş euri periculoase generate într-un jude ţ  din cantitatea de de ş euri periculoase generate la nivel na ţ ional. Se define ş te  ponderea cantit  ăţ  ii de de  ş euri periculoase generate în  jude  ţ  ul i din cantitatea de de  ş euri periculoase generate la nivel na  ţ  ional  , ca fiind cantitatea de de ş euri periculoase dintr-un jude ţ  raportat ă  la cantitatea total ă  de de ş euri periculoase generate de toate jude ţ ele, astfel: , (2) unde: este cantitatea de de ş euri periculoase generat ă  în jude ţ ul i [kg]. Se consider  ă  trei jude ţ e, Arge ş , Dâmbovi ţ a, C ă l ă ra ş i ş i municipiul Bucure ş ti. Cantitatea medie de de ş euri  periculoase generat ă  într-o zi în aceste jude ţ e difer  ă  de la un an la altul (figura 3). Fig. 3.  Cantit ă tea de de ş euri periculoase rezultate din activitatea medical ă  în anii 2007, 2008 ş i 2009 [kg/zi].  EDUCA Ţ IE. CERCETARE. PROGRES TEHNOLOGIC Buletinul AIR nr. 3/2011 ●  iulie-septembrie   44 Valoarea calculat ă  a cantit ăţ ii totale de de ş euri peri-culoase rezultate din activitatea medical ă  într-o zi, pentru anul 2007 este de 27078,91 [kg/zi], pentru anul 2008 este de 30432 [kg/zi], iar pentru anul 2009, 23027 [kg/zi]. Pentru calculul ponderii cantit ăţ ii de de ş euri peri-culoase generate în jude ţ ele Arge ş , C ă l ă ra ş i, Dâmbovi ţ a ş i din Municipiul Bucure ş ti din cantitatea de de ş euri  periculoase generate la nivel na ţ ional, în anii 2007, 2008 ş i 2009, se aplic ă  formula (2). Rezultatul se poate observa în tabelul 2, care este reprezentat grafic în figura 4. Tabelul 2 Valori calculate ale ponderii Ponderea Zona 2007 2008 2009 Bucure ş ti 0,2002 0,2004 0,18983 Arge ş  0,0274 0,03072 0,02850 Dambovi ţ a 0,0175 0,0176 0,02896 C ă l ă ra ş i 0,0123 0,01178 0,01075 Fig. 4.  Reprezentarea grafic ă  a ponderii pentru exemplul dat. Se observ ă , din figura 4, c ă  Municipiul Bucure ş ti este un important generator de de ş euri periculoase provenite din unit ăţ ile sanitare care î ş i desf  ăş oar  ă  activitatea pe teritoriul administrativ al acestuia. Acest fapt se datorea-z ă  mai multor factori, care pot fi: popula ţ ie numeroas ă , important centru universitar care atrage studen ţ i ş i cercet ă tori din ţ ar  ă   ş i din str  ă in ă tate, popula ţ ia din alte  jude ţ e apeleaz ă  la serviciile din capital ă  pentru cazuri speciale, etc. Calculul procentului cantit ăţ ii de de ş euri în ţ e-p ă toare din cantitatea total ă  de de ş euri. Se define ş te  procentul cantit  ăţ  ii de de  ş euri în  ţ  ep ă toare din canti-tatea total  ă  de de  ş euri ,  K  , astfel: , [%] (3) unde: este cantitatea de de ş euri în ţ ep ă toare [kg]; - cantitatea total ă  de de ş euri [kg]. Continuând cazul celor trei jude ţ e, respectiv munici- piul Bucure ş ti, se va calcula procentul cantit ăţ ii de de ş euri în ţ ep ă toare generate din cantitatea total ă  de de ş euri produs ă  la nivelul anului 2008 de c ă tre unit ăţ ile sanitare. În figura 5, sunt specificate valorile cantit ăţ ilor de de ş euri în ţ ep ă toare-t ă ietoare periculoase generate,  pentru cele patru trimestre ale anului 2008, calculate în kg generate într-o zi. Fig. 5.  Cantitatea de de ş euri în ţ ep ă toare-t ă ietoare periculoase generate în 2008. Pentru a avea o imagine cât mai clar  ă  a situa ţ iei din  jude ţ ele studiate, figura 6 cuprinde num ă rul mediu de  paturi ocupate în anul 2008: Fig. 6.  Num ă rul mediu de paturi ocupate pe trimestre. Valoarea calculat ă  a cantit ăţ ii totale de de ş euri (periculoase ş i nepericuloase) rezultate din activitatea medical ă  într-o zi, pentru anul 2008 este: −    pentru trimestrul I: 103782,2 kg/zi; −    pentru trimestrul II: 109797,5 kg/zi; −    pentru trimestrul III: 100856,57 kg/zi; −    pentru trimestrul IV: 99896,51 kg/zi.
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x