Metode Interactive de Predare

Description
sadsad

Please download to get full document.

View again

of 17
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information
Category:

Documents

Publish on:

Views: 14 | Pages: 17

Extension: PDF | Download: 0

Share
Transcript
  Metode interactive de predare-  învăţare   Pentru o activitate eficientă în grup, elevii trebuie să se poziţioneze astfel încât să se poată vedea unii pe alţii. Privitul în ochi facilitează comunicarea!   Prelegerea –   o perspectivă modernă Prelegerea este fără îndoială cea mai frecventă alegere într - o abordare didactica tradiţională. În acest sens este tipică imaginea profesorului la catedră (sau la tablă) care vorbeşte elevilor care stau cuminţi în bancă şi ascultă sau scriu după dictare.Această abordare este foarte puţin eficientă pentru  învăţare.   Prelegerea poate fi recondiţionată însă şi introdusă într -un demers didactic modern, centrat pe achiziţiile elevului. Din această perspectivă, dascălul trebuie să se preocupe de:   ● Stimularea inte resului elevilor prin: - intrarea în prelegere prin intermediul unei poante, poveşti, imagini captivante şi în deplină relaţie cu ceea ce urmează să fie predat prin intermediul prelegerii;  - prezentarea unei probleme/unui studiu de caz pe care se focalizea ză prezentarea;  - lansarea unei întrebări incitante (astfel încât elevii să fie atenţi la prelegere pentru a afla răspunsul).   ● Aprofundarea înţelegerii elevilor prin:  - folosirea de exemple şi analogii pe parcursul prezentării (pe cât posibil cu trimiteri   la viaţa reală);  - dublarea verbalului cu alte coduri –   oferirea de imagini, grafice şi alte materiale ilustrative;  - folosirea limbajului corporal. ● Implicarea elevilor pe parcursul prelegerii prin întreruperea prelegerii:  - pentru a incita elevii la a oferi exemple, analogii, experienţe personale;  - pentru a da răspunsuri la diferite întrebări;  - pentru a efectua o sarcină scurtă care clarifică diverse poziţii enunţate.   ● Evitarea unui punct final la final!   ● Încheierea prelegerii prin intermediul unei probleme/aplicaţii care urmează să fie rezolvate de elevi ● Solicitarea elevilor pentru a rezuma cele prezentate sau pentru a concluziona.   Brainstorming  Brainstorming- ul (sau asaltul de idei) reprezintă formularea a cât mai multor idei –  oricât de fantezi ste ar putea părea acestea –   ca răspuns la o situaţie enunţată, după principiul cantitatea generează calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile şi inedite este necesară o productivitate creativă cât mai mare.  O asemenea activitate presupune o serie de avantaje: - implicarea activă a tuturor participanţilor;  - dezvoltarea capacităţii de a trăi anumite situaţii,de a le analiza,de a lua decizii privind alegerea soluţiei optime;  - exprimarea personalităţii;  - eliberarea de prejudecăţi;  - exersarea creativităţii şi a unor atitudini deschise la nivelul grupului;  - dezvoltarea relaţiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecăruia (şi, în consecinţă, prin  înţelegerea calităţilor celor din jur);  - realizarea unei ambianţe   pline de prospeţime şi de emulaţie.   Pentru derularea optimă a unui brainstorming se pot parcurge următoarele etape:  -  Alegerea temei şi a sarcinii de lucru  - Solicitarea exprimării într - un mod cât mai rapid, în fraze scurte şi concrete, fără cenzură, a tu turor ideilor –   chiar trăznite, neobişnuite, absurde, fanteziste, aşa cum vin ele în minte legate de rezolvarea unei situaţii - problemă conturate. Se pot face asociaţii în legătură cu afirmaţiile celorlalţi, se pot prelua, completa sau transforma ideile din grup, dar, sub nici un motiv, nu se vor admite referiri critice. Nimeni nu are voie să facă observaţii negative.  - Înregistrarea tuturor ideilor în scris (pe tablă, flipchart)  -  Anunţarea unei pauze pentru aşezarea ideilor (de la 15 minute pâna la o zi)  - Reluarea ideilor emise pe rând şi gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie, imagini care reprezintă diferite criterii etc.  -  Analiza critică, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la nivelul clasei sau al unor grupuri mai mici - Selectarea ideilor srcinale sau a celor mai apropiate de soluţii fezabile pentru problema supusă atenţiei. În această etapă se discuta liber, spontan, riscurile şi contradicţiile care apar.  -  Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai variate şi srcinale: cuvinte, propoziţii, colaje, imagini, desene, cântece, joc de rol etc. Jurnalul cu dublă intrare    „Jurnalul cu dublă intrare“ este o metodă prin care cititorii stabilesc o legătură strânsă între text şi propria lor curiozitate şi experienţă. Acest jurnal este deosebit de util în situaţii în care elevii au de citit texte mai lungi, în afara clasei. Pentru a face un asemenea jurnal, elevii trebuie să împartă o pagină în două, trăgând pe mijloc o linie verticală. În partea stângă li se va cere   să noteze un pasaj sau o imagine din text care i -a impresionat în mod deosebit pentru că le - a amintit de o experienţă personală, pentru că i -a surprins, pentru că nu sunt de acord cu autorul, sau pentru că o consideră relevantă pentru stilul sau tehnica a utorului. În partea dreaptă li se va cere să comenteze acel pasaj: de ce l -au notat? La ce i- a făcut să se gândească? Ce întrebare au în legatură cu acel fragment? Ce i - a făcut să -l noteze? La ce i- a facut să se gândeasca? De ce i- a intrigat? Pe măsură ce citesc, elevii se opresc din lectură şi notează în jurnal. Unii profesori cer un număr minim de fragmente comentate, în funcţie de dimensiunile textului.   După ce elevii au realizat lectura textului, jurnalul poate fi util în faza de reflecţie, dacă profeso rul revine la text, cerându- le elevilor să spună ce comentarii au făcut în legătură cu pasaje diverse. Şi profesorul ar trebui să fi făcut comentarii, pentru a atrage atenţia asupra unor părţi din text pe care ţine neapărat să le discute cu elevii.   „SINELG“ „Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi gândirii“ (SINELG) este o modalitate de codificare a textului care permite celui care învaţă să citească şi să înţeleagă în mod activ şi pragmatic un anumit conţinut.   Ca metodă este tipică   pentru etapa de realizare a sensului (învăţare, comprehensiune). Cunoştinţele anterioare ale elevilor evidenţiate prin activităţi specifice de evocare se folosesc ca bază de plecare pentru lectura/ascultarea textului. SINELG presupune următoarele etape:   ●   În timpul lecturii elevii marchează în text (sau notează pe hârtie în timpul prelegerii):  - cunoştinţele confirmate de text;  - cunoştinţele infirmate/contrazise de text;  - cunoştinţele noi, neîntâlnite până acum;  - cunoştinţele incerte, confuze, care merită să fie cercetate?   ● După lectură, informaţiile se trec într -un tabel: Informaţiile obţinute individual se discută în perechi/grupuri etc., apoi se comunică de către perechi/grupuri profesorului care le centralizează într - un tabel similar la tablă.  C unoştinţele incerte pot rămâne ca temă de cercetare pentru lecţiile următoare.   Eseul de cinci minute    Eseul este o modalitate eficientă de a încheia ora, pentru a - i ajuta pe elevi să - şi adune ideile legate de tema lecţiei şi pentru a -i da profesorului o ide e mai clară despre ceea ce s -a întâmplat, în plan intelectual, în acea oră.    Acest eseu le cere elevilor două lucruri: să scrie un lucru pe care l - au învăţat din lecţia respectivă şi să formuleze o întrebare pe care o mai au în legatură cu aceasta.  Profesor ul strânge eseurile de îndată ce elevii le - au terminat de scris şi le foloseşte pentru a - şi planifica la aceeaşi clasă lecţia următoare.   Ciorchinele   Ciorchinele este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei şi care presupune următoarele etape:   1. Se scrie un cuvânt/temă (care urmează a fi cercetat) în mijlocul tablei sau a foii de hârtie;   2. Se notează toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele care vă vin în minte în legătură cu tema respectiva în jurul acestuia, trăgându - se linii între acestea şi cuvântul iniţial;   3. Pe măsura ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii între toate ideile care par a fi conectate;   4. Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau când s - a atins limita de timp acordată;   Etapele pot fi precedate de brainstorming în grupuri mici sau în perechi. În acest fel se îmbogăţesc şi se sintetizează cunoştinţele. Rezultatele grupurilor se comunică profesorului care le notează la tablă  într- un ciorchine fără a le comenta sau judeca.  Î n etapa finală a lecţiei, ciorchinele poate fi reorganizat utilizându -se anumite concepte supraordonate găsite de elevi sau de profesor.   Turul galeriei Turul galeriei presupune evaluarea interactivă şi profund formativă a produselor realizate de grupuri de elevi. 1. În grupuri de trei sau patru, elevii lucrează întâi la o problemă care se poate materializa într -un produs (o diagramă, de exemplu), pe cât posibil pretându - se la abordări variate.   2. Produsele sunt expuse pe pereţii clasei.  3. La semnalul prof  esorului, grupurile se rotesc prin clasă, pentru a examina şi a discuta fiecare produs. Îşi iau notiţe şi pot face comentarii pe hârtiile expuse.   4. După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu celelalte şi citesc co mentariile făcute pe produsul lor.   Cubul   Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme.  
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x